Președintele României, Klaus Iohannis, a prins glas. Dacă, până nu demult, a făcut mai degrabă figurație în țară, preocupându-se de vizite în străinătate, acum el pare să fi părăsit zona statului pe bară. Ieri, Iohannis a insistat să vorbească în fața plenului reunit al Legislativului. Nimeni nu se aștepta, însă, ca președintele să se apuce să îi muștruluiască pe aleși. Iohannis le-a reproșat parlamentarilor că modul în care sunt elaborate și modificate actele normative duce la scăderea credibilității Parlamentului și legilor. El a dat și exemple în acest sens, spunând că numai vechiul Cod Fiscal a fost modificat de 153 de ori, Legea Sănătății a fost schimbată de 114 ori, iar cea a Educației, de 26 de ori.

ACȚIUNI ÎN LOC DE VORBE Reacția lui Iohannis pare justă, în contextul în care există multe acte normative modificate după ureche (de exemplu, noul Cod Penal reduce la jumătate pedepsele pentru viol). Însă, în loc să dea cu piatra și să ne servească discursuri demagogice, Iohannis ar putea să se implice direct în rezolvarea problemelor pe care le-a semnalat. De exemplu, ar putea să propună un mod de lucru mai eficient în Parlament, astfel încât să nu mai existe lacune legislative. De altfel, sesiunile de consultări ale lui Iohannis cu liderii partidelor parlamentare, inițiate la începutul anului, păreau să remedieze defectele procesului legislativ. Însă președintele a renunțat brusc la ele, în favoarea plimbărilor în străinătate, în timp ce țara arde. Acum, revenit printre cetățenii din România, Iohannis își dorește un Parlament puternic. Ne întrebăm cu cine se face Legislativul puternic, în condițiile în care o bună parte a acestuia este compusă din foști pedeliști vopsiți în peneliști, care, fiind la putere, au adus țara în criză socială, economică și politică.