Are sau nu are publicul constănţean de astăzi apetenţă pentru arta teatrală?! Poate că nu se poate da un răspuns, dar se ştie că a avut. Din plin! Pentru că nu era trupă de teatru din România care să nu facă... escală la Marea Neagră, în special în sezonul estival. Afirmaţia este probată din plin de documentele de arhivă şi presa veche. Cei care se îndoiesc sunt invitaţi la Biblioteca Judeţeană Constanţa (BJC) „Ioan N. Roman”, pentru a vedea peste 100 de documente de arhivă - afişe de spectacole, fotografii, planuri ale sălilor de cinema şi de teatru, adrese ale trupelor şi artiştilor către Primăria Constanţa - şi extrase din presa vremii. Expoziţia se numeşte „Arta teatrală la Constanţa (sfârşitul secolului al XIX-lea - primele decenii ale secolului al XX-lea), este organizată de BJC, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale Constanţa (SJCAN) şi Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor şi poate fi vizitată, în aceste zile, la Bibliotecă.

Poate cele trei vitrine şi cele zece panouri din foaierul BJC, cu documente frumos aliniate, nu vă vor stârni interesul. Nu din prima! Îndrăzniţi, apropiaţi-vă şi veţi descoperi o lume plină de farmec! O lume de altădată, o Constanţă culturală de poveste!

REGULI DE COMPORTAMENT Din afişele vechi prezentate în expoziţie, răzbat şi regulile de comportament în sala de spectacole, norme de care, din păcate, azi, nu se mai ţine cont. „După ridicarea cortinei nu se mai poate intra în sală până la pauză”, se preciza pe afişul care anunţa turneul Teatrului „Muncă şi Voe Bună” din Bucureşti, în anul 1938, în sala „Elpis”. „Doamnele cu pălării nu sunt admise în staluri!”, scria sus, pe afişul spectacolului „Manase” din 11 iunie 1914, inclus în turneul Marii Companii Dramatice „C.I. Nottara“.

DULCELE SURÂS AL THALIEI Din fotografii de arhivă, care poartă patina timpului, din alt secol, din alte timpuri, surâd misterios: Constantin Nottara, Lucia Sturdza-Bulandra, Demostene Tranulis, Ion Iancovescu, Elvira Godeanu, George Vraca, Tudor Muşatescu...

„Expoziţia cu documente din Arhivă  (n.r. - fond Primăria Constanţa) prezintă o lume aparte, pe care nu o putem „vedea” decât în documente şi în presa vremii, greu accesibile - şi unele, şi altele - publicului larg”, a spus arhivistul Constantin Cheramidoglu, cu prilejul vernisajului care a avut loc ieri. El a mai subliniat că: „Primele spectacole se ţineau în grădinile de vară cunoscute ale Constanţei, unde se amenajau mici scene. Veneau trupe din Iaşi, Craiova, Bucureşti. Sălile de spectacole s-au facut mai greu”. Cheramidoglu a amintit şi de prezenţa sălilor de cinematograf, unde se juca şi teatru, ale căror planuri se pot vedea în expoziţie: Odeon, Regal... În expoziţie, se mai poate vedea că, în 1929, cea mai mare sală de spectacole a Constanţei, cea a teatrului-cinema Tranulis (cândva sediu pentru Fantasio, azi pentru Teatrul de Stat), avea 634 de locuri.

Prezentă la vernisaj alături de şeful SJCAN, dr. Virgil Coman, directorul interimar al BJC, dr. Corina Apostoleanu, a amintit de începuturile teatrului pe pământ românesc, invocând-o, din negura timpului, pe Domniţa Ralu, care în 1818 a pus bazele primului teatru bucureştean, amintind, luând ca „martor” presa vremii, faptul că la Constanţa, în primele decenii ale secolului al XX-lea, a existat o viaţă culturală înfloritoare. 

ARTA TEATRALĂ, CA UN FULG DE NEA „Gestul Arhivelor e emoţionant si meritoriu, pentru că arta teatrală e ca un fulg de nea pe care, dacă îl ţii în căuşul palmei, se topeşte. Rămân în urma ei memoria afectivă a publicului, a celui care a privit şi memoria presei, memoria documentelor!”, a spus consultantul artistic al Teatrului de Stat Constanţa, Anaid Tavitian. Şi pentru a confirma că publicul avea apetenţă pentru teatru, Anaid Tavitian a evocat un moment din istoria de aur a Constanţei culturale, invitând pe cei prezenţi la vernisaj să vadă cu ochii minţii cum actriţa Agatha Bîrsescu, venită de la Paris la Constanţa, a fost purtată în braţe de către public, din port până la Teatrul „Elpis”, unde avea să joace.