Hollande vrea retragerea cetăţeniei franceze în cazul teroriştilor cu dublă naţionalitate

Externe 16 Noiembrie 2015 / 18:38 746 accesări

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, propune modificarea Constituţiei pentru a se putea retrage cetăţenia franceză persoanelor cu dublă naţionalitate condamnate pentru delicte contra valorilor franceze. ”De asemenea, trebuie să îi putem interzice unui individ cu dublă cetăţenie să revină pe teritoriul nostru dacă reprezintă risc terorist, cu excepţia situaţiei în care acceptă verificări aspre”, a explicat preşedintele Franţei. Franţa va consolida substanţial mijloacele de asigurare a ordinii publice, prin crearea unor posturi suplimentare în poliţie şi jandarmerie şi prin menţinerea efectivelor militare la acelaşi nivel până în 2019, a mai afirmat preşedintele Hollande.

DISENSIUNI ÎN UE PE TEMA IMIGRANȚILOR Atacurile de la Paris şi descoperirea unui paşaport sirian în apropierea corpului unui kamikaze au relansat tensiunile în cadrul UE cu privire la politica găzduirii migranţilor, susţinătorii liniei dure apreciind că temerile le sunt mai fondate ca niciodată. În faţa lor, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a intervenit duminică pentru a apăra linia adoptată, dând asigurări că ”nu există motive să fie revăzute, în ansamblul lor, politicile europene privind refugiaţii”. Atena şi Belgradul au confirmat că paşaportul sirian găsit în apropierea unui kamikaze la Stade de France, despre care încă nu se ştie cu certitudine dacă-i aparţinea, era al unui migrant care a sosit pe 3 octombrie pe insula elenă Leros şi care a tranzitat ulterior Serbia. ”Toţi refugiaţii nu sunt terorişti SI. Dar să se creadă că nu există niciun combatant între refugiaţi este naiv”, a subliniat duminică, în presa germană, Markus Söder, un reprezentant vocal al partidului conservator catolic bavarez CSU. ”Parisul a schimbat totul şi nu mai e vremea unei imigraţii necontrolate”, a subliniat acest lider, al cărui partid critică, de mai multe săptămâni, politica aliatei sale, Angela Merkel, de primire a refugiaţilor. Fără să aştepte să intre în funcţie, ministrul polonez pentru Afaceri Europene, conservatorul Konrad Szymanski, anunţa încă de sâmbătă că ţara sa, deja foarte ostilă primirii refugiaţilor, nu va mai avea de-acum posibilitatea politică să respecte acordurile europene cu privire la distribuirea migranţilor. ”Domnule premier, vă cer: închideţi-ne frontierele, acum!”, a declarat, la rândul său, populistul olandez Geert Wilders, al cărui partid este creditat pe primul loc în sondaje. Mişcarea germană islamofobă Pegida a apreciat, de asemenea, că ”atentate în Germania sunt de neevitat, dacă nu oprim avalanşa de solicitanţi de azil, dacă nu securizăm corect frontierele”.

Peste 800.000 de migranţi au sosit de la începutul anului în Europa, pe mare, majoritatea provenind din Orientul Mijlociu, iar Germania estimează că va găzdui numai ea, până la sfârşitul anului, un milion de refugiaţi. Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, a atras însă atenţia împotriva oricărei legături pripite între atacurile teroriste de la Paris şi criza migraţiei în Europa. ”Cei care au comis atentatele sunt exact cei de care fug refugiaţii, nu invers”, a dat asigurări, la rândul său, Juncker, înainte de Summitul G20 de la Antalya. O sursă din anturajul lui Juncker a precizat că declaraţiile sale nu semnalează faptul că ar exista o marjă de manevră în vederea unei revizuiri, nici măcar parţiale, a acestei politici. În opinia şefului diplomaţiei olandeze, Bert Koenders, ”închiderea frontierelor înseamnă crearea unei iluzii că suntem în securitate, este o poveste care nu ajută pe nimeni”. În Croaţia, care a devenit principala ţară de tranzit al migranţilor în Balcani, premierul Zoran Milanovic a apreciat, de asemenea, că ”închiderea frontierelor şi sârma ghimpată nu vor împiedica asemenea drame. Nu vreau să leg criza migranţilor de tragedia de la Paris”.