Ianuarie - fără Vasile Cojocaru şi Ioan Popişteanu

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Evocări

Ianuarie - fără Vasile Cojocaru şi Ioan Popişteanu

Cultură 12 Ianuarie 2013 / 00:00 744 accesări

Două personalităţi ale vieţii culturale tomitane şi-ar fi sărbătorit ziua de naştere în această lună, dacă neînduplecata moiră Atropos nu ar fi făcut gestul fatal, căruia nicio fiinţă nu-i scapă. Pe 17 ianuarie, actorul Vasile Cojocaru ar fi sărbătorit 63 de ani, iar editorul Ioan Popişteanu ar fi împlinit, pe 30 ianuarie, 71 de ani. Însă, pentru cei doi prieteni, destinul a hotărât alt „drum”. Dar chiar şi de Dincolo, amintirea lor continuă să lumineze calea celor care i-au cunoscut.

TREI ANI FĂRĂ ICĂ COJOCARU Primul care a părăsit cultura tomitană a fost Vasile Cojocaru, a cărui trecere în eternitate, la numai 60 de ani, pe 20 ianuarie 2010, a îndoliat urbea tomitană care pierdea una dintre personalităţile cele mai dăruite muzei Thalia. Însă, Ică Cojocaru, cum îi spuneau cei apropiaţi, a fost mai mult decât un actor reprezentativ al scenei tomitane, al Teatrului din Constanţa, căruia i-a fost şi director. A fost un pedagog înzestrat, care a înţeles că menirea sa era să dăruiască şi celor mai tineri din prea plinul experienţelor sale artistice. De aceea, la catedra de Actorie a Facultăţii de Arte - specializarea Artelor Spectacolului - din cadrul Universităţii „Ovdius”, prof. univ. dr. Vasile Cojocaru a fost profesionistul potrivit la locul potrivit. Fire sensibilă, ca toţi artiştii, Vasile Cojocaru a fost nu doar creator de personaje, ci şi de poezie. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, actorul a publicat, de-a lungul vieţii, „Expediţii în miniatură”, „Imperfectele melancolii”, „Vedere din Mirador” şi „Harababuriada”. La acestea se adaugă teza sa de doctorat, „Covorul de purpură. De la Oreste la Oedip. Teatrul antic în spaţiul spiritual dobrogean” şi cartea pentru copii, apărută postum, „O călătorie fără egal”. Actorul s-a stins, în urma unui infarct, aproape de scenă şi de studenţii săi, la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde el şi discipolii săi aveau programate repetiţie.

SĂRBĂTOARE „ÎNDOLIATĂ” Bibliolog, editor şi publicist, profesorul Ioan Popişteanu a părăsit „templul cărţilor” pe 18 aprilie 2012, tot în urma unui infarct. Pe 30 ianuarie, în zi de mare praznic creştin - Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur - îşi sărbătorise ziua de naştere - 70 de ani -, în „templul cărţii”, la Biblioteca Universităţii „Ovidius”. Omul de cultură, director al editurilor „University Press” şi „Ex Ponto” îşi pregătise atunci retragerea din instituţia pe care o slujise timp de peste patru decenii. Din păcate, avea să fie ultima sa aniversare.

În urma sa au rămas amintirile, dar şi volumele publicate, prefaţate şi apărute sub îngrijirea sa, Saloanele Internaţionale de Carte „Ovidius” (2002-2006), Târgul Estival Mamaia (2009-2010). În 2011, Ioan Popişteanu a fost premiat în cadrul galei „Zece oameni de valoare pentru Constanţa”



12