De 11 ani, în ultimele zile ale lui februarie şi în primele zile ale lunii martie, platoul din faţa Muzeului de Artă Populară (MAP) se transformă într-o oază de culoare: Târgul de Mărţişoare. Indiferent de condiţiile meteo, nu întotdeauna prietenoase, în această perioadă a anului, aflată sub influenţa capricioasei Babe Dochia, artizanii de mărţişoare vin în faţa muzeului de etnografie pentru a-şi etala creaţiile, însoţite de simbolicul fir alb-roşu. La fel s-a întâmplat şi în acest an, spaţiul din faţa MAP transformându-se într-un veritabil furnicar: de o parte şi de alta - artizanii, iar în mijloc - constănţenii de toate vârstele, în căutarea mărţişorului perfect.

Ieri, în prima zi a celei de-a XI-a ediţii a târgului, înainte de ora amiezii, două fetiţe, însoţite de tatăl lor, plecau încântate din faţa muzeului, cu felicitări şi mărţişoare, făcând loc altor constănţeni atraşi de animaţia din faţa muzeului.

„ION ŞI MĂRIE”, ÎN ALB ŞI ROŞU Realizate din scoici, hârtie, flori uscate, lut, sticlă sau materiale textile, micile simboluri ale primăverii atrag privirile ca un magnet. Aşa se întâmplă şi cu Măriile şi Ionii din aţă roşie şi albă, realizaţi de tânăra constănţeancă Georgiana Andrada Şocarici, care, deşi s-a stabilit la Bucureşti, de patru-cinci ani este nelipsită de la Târgul de Mărţişoare de la mare. „Suntem încă în săptămâna dragostei. De aceea, avem şi ofertă pentru îndrăgostiţi”, spune tânăra, arătând spre un cuplu „Ion şi Mărie”, la preţul promoţional de şase lei, faţă de 3,5 lei cât costă o singură păpuşă din aţe.

TABLOURI MINIATURALE CU FLORI, PE STICLĂ La eveniment s-a aflat, şi anul acesta, Andreea Micu, tânăra ale cărei mărţişoare originale au ca suport sticla. Ea le numeşte „minitablouri gravate pe sticlă”. Creaţiile sale reprezentând flori chiar pot fi înrămate. Preţurile lor sunt de trei şi zece lei.

„UNICAT, ECOLOGICE, FRAGILE” „Veneam de la Muzeul de Arheologie, am văzut aglomeraţie aici (n.r. în faţa MAP) şi atunci m-am hotărât să fac şi eu nişte... trăznăi, nişte mărţişoare”, a spus pensionarul George Toma. Şi de atunci vine an de an, de zece ani, mai exact. Mărţişoarele sale „unicat, ecologice şi fragile” sunt făcute din „fructe de mare, fructe de pădure, seminţe şi pănuşi”. Foile de porumb transformate în flori, dar şi căluţii de mare veritabili, pictaţi în tot felul de culori, atrag atenţia vizitatorilor târgului. „Uite, căluţul ăsta îl poţi purta ca mărţişor, apoi îl agăţi pe perete şi poţi spune că ai cai verzi pe pereţi”, spune nea Toma, ţinând în mână un căluţ de mare colorat în verde, care costă 10 lei.

RECURS LA TRADIŢIE „S-a făcut o selecţie anterior desfăşurării evenimentului şi am ţinut cont ca toţi cei selectaţi să execute mărţişoare în spiritul tradiţional al materialelor: textile, blană, ceramică, metal, sticlă. Pot să afirm că mărţişoarele pe care aceşti meşteri le prezintă la târg sunt mărţişoare care fac referire la tradiţie”, a spus directorul MAP, dr. Maria Magiru.

Cea de-a XI-a ediţie a Târgului de Mărţişoare continuă astăzi, dar şi mâine şi duminică, meşterii fiind prezenţi în faţa MAP în intervalul orar 9.00 - 18.00.

„MĂRŢIŞORUL ÎN PORTUL POPULAR” Constănţenii osteniţi de atâta căutare sau care nu şi-au făcut încă o impresie despre ce înseamnă mărţişorul tradiţional pot să se inspire trecând pragul MAP, unde pot vizita expoziţia „Mărţişorul în portul popular”, realizată de muzeograful Argentina Bărbulescu şi deschisă la etajul I al muzeului de etnografie. Şnurul bicrom, alb-roşu, alb-negru sau alb-albastru, simplu sau de care s-a aninat o monedă găurită sau o cruciuliţă, este vedeta expoziţiei în care se poate vedea cum se purta, odinioară, acest simbol al primăverii: la gât, la mână, pe piept sau la pălărie, în cazul bărbaţilor.