Data de 19 februarie are o conotaţie specială în istoria literaturii române: în această zi, în urmă cu 75 de ani, vedea lumina zilei cel care avea să devină o figură emblematică a poeziei şi dramaturgiei contemporane şi nu numai, Marin Sorescu (1936-1996). Pentru a celebra personalitatea marelui poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător, Biblioteca Judeţeană Constanţa (BJC) „Ioan N. Roman” i-a dedicat o micro-expoziţie, care reuneşte câteva dintre cele mai importante cărţi care-i poartă semnătura, printre care şi un exemplar al volumului său de debut, „Singur printre poeţi”.

În colecţiile BJC se regăsesc, însă, şi două volume bibliofile cu autograf, donate de celebrul autor al „Ionei” instituţiei de cultură de la malul mării, în anul 1974. „Bibliotecii de Poezie din Constanţa, prima de acest fel din ţară, omagiul direct şi fără niciun ocol al autorului - plus infinitul mic”, scria Marin Sorescu pe volumul „Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic”, publicat în anul 1973, la Editura „Ion Creangă”, Bucureşti. O dedicaţie similară însoţea şi celebra carte „La lilieci”, care apăruse la Editura „Eminescu”, în 1973: „Bibliotecii de Poezie din Constanţa, salutând această idee inspirată cu un buchet de lilieci dintr-o altă parte a ţării”.

De asemenea, în cadrul colecţiei speciale a BJC se regăseşte şi o poezie, în manuscris facsimilizat, „Ctitorie”, scrisă de Marin Sorescu, în anul 1974, cu prilejul realizării unei mape omagiale, dedicată celor patru decenii de la ridicarea statuii lui Mihai Eminescu. Mapa, întocmită la iniţiativa Stelei Motoc şi a lui Constantin Cioroiu, cuprinde o serie de astfel de poezii sau dedicaţii, scrise la casa de creaţie a Uniunii Scriitorilor din Neptun. De altfel, Marin Sorescu se simţea extrem de legat de spaţiul de la malul mării, după cum mărturisea într-un interviu acordat regretatului istoric literar Enache Puiu. „Doresc să-mi acordaţi posibilitatea să aduc un elogiu ţinutului dobrogean, care reprezintă pentru mine o emblemă a străvechii spiritualităţi româneşti. Pământul acesta a înfiat pe unul dintre marii poeţi, pe Ovidiu, pe care eu îl consider unul din primii mari poeţi români, pentru că a scris o parte din opera sa aici (...). Apoi, pe aceste meleaguri, au trăit şi s-au manifestat mari figuri ale spiritualităţii, pe care noi trebuie să le asimilăm, indiferent că au scris în latineşte sau greceşte, iar acum se fac tentative de a-i integra primului mileniu al culturii româneşti, pentru că în toate ţările se începe istoria literaturii de la primele manifestări scrise pe locurile acelea. Noi trebuie să începem cu aceste scrieri în greceşte şi latineşte. Dobrogea reprezintă un adevărat creuzet pentru întreaga perioadă medievală”, spunea Marin Sorescu, în interviul publicat integral în volumul „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin”, semnat de Enache Puiu şi publicat în 1997, la Editura „Ex Ponto”.