Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, respinge acuzaţiile de conflict de interese în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului, reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. Preşedintele CE a precizat că va propune o lege care să prevadă un schimb automat de informaţii pentru acorduri fiscale cu companii. ”Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic”, a subliniat Juncker, care a fost premier al Marelui Ducat în perioada 1995 - 2013. ”Practica acordurilor fiscale anticipate este întâlnită în 22 de state UE. Tot ceea ce s-a putut face este în concordanţă cu reglementările legislative naţionale din Luxemburg şi cu reglementările internaţionale în materie”, a argumentat preşedintele CE, admiţând că această situaţie nu este neapărat conformă cu normele etice şi morale acceptate în general.

CE ar putea sancţiona Luxemburg, acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit LuxLeaks, fragilizând poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei ”Les Echos”, CE a iniţiat de câteva luni investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor. Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) a examinat circa 28.000 de pagini de documente despre acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg. Practica acordurilor fiscale anticipate, legală şi aplicată inclusiv de alte ţări, permite unei companii să solicite în avans informaţii despre modul în care situaţia sa va fi abordată de administraţia fiscală a unui stat, în scopul obţinerii de garanţii juridice şi al optimizării sistemului de impozitare. Companiile multinaţionale se bazează pe regulile fiscale flexibile din Luxemburg, dar profită şi de lipsa reglementărilor la nivel internaţional pentru a transfera profituri care să evite impozitarea sau să beneficieze de reduceri fiscale, comentează ”Le Monde”.

Scandalul LuxLeaks riscă să fragilizeze poziţia noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a fost, timp de 18 ani, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume.