Organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a denunţat utilizarea bombelor cu fragmentare de către armata ucraineană împotriva separatiştilor pro-ruşi din est. Organizaţia cu sediul la New York afirmă într-un raport că a constatat o folosire repetată a bombelor cu fragmentare în luptele dintre forţele guvernamentale şi rebeli, în peste 12 locuri, atât în oraşe, cât şi în provincie. Deşi este imposibil de determinat originea majorităţii acestor atacuri, anumite dovezi arată responsabilitatea forţelor guvernamentale ucrainene pentru mai multe atacuri din Doneţk, principalul fief separatist, precizează HRW. Atacul soldat cu moartea unui angajat al Crucii Roşii la 2 octombrie, la Doneţk, a fost realizat cu rachete cu submuniţie, adaugă organizaţia. Contactat de AFP, Ministerul ucrainean al Apărării a respins aceste acuzaţii ca fiind ”lipsite de orice fundament”.

Autorităţile pro-occidentale ucrainene, care se confruntă, duminică, cu alegeri legislative anticipate, sunt prinse între necesitatea de a face pace şi o parte a opiniei publice care doreşte o ofensivă fermă împotriva separatiştilor. HRW precizează că rebelii ar fi folosit şi ei bombe cu submuniţii, dar aceste elemente nu sunt suficiente pentru a avea o certitudine în această privinţă. Ucraina, ca şi SUA şi Rusia, nu a semnat în 2008 tratatul de interzicere a bombelor cu fragmentare. Mai multe ONG-uri occidentale au acuzat separatiştii de crime de război, de la începutul conflictului soldat cu peste 3.700 de morţi începând din aprilie. Dar şi forţele loiale Kievului sunt vizate de critici. HRW a criticat deja Kievul în august, pentru bombardamente asupra zonelor locuite, care au afectat şi spitale. Luni, Amnesty International a acuzat armata ucraineană şi rebelii pro-ruşi de execuţii sumare. În pofida instaurării unui armistiţiu la 5 septembrie, luptele continuă în mai multe zone din est, în special în apropierea aeroportului din Doneţk.

TENTATIVĂ DE ASASINAT Vladimir Borisenko, candidat la alegerile din 26 octombrie, a fost grav rănit în noaptea de luni spre marţi, în urma unei tentative de asasinat. Persoane necunoscute au tras focuri de armă şi au aruncat dispozitive explozive în direcţia lui Borisenko, atunci când acesta a ieşit în curtea casei, în oraşul Borispol (regiunea Kievului). Candidatul a scăpat cu viaţă datorită faptului că purta o vestă antiglonţ, după ce în ultima perioadă a primit ameninţări cu moartea la telefon şi a găsit un cap de porc în curte. Borisenko a fost spitalizat, însă viaţa sa este în afara oricărui pericol.

ALEGERI SUPERMONITORIZATE Comisia Electorală Centrală (CEC) din Ucraina a înregistrat oficial peste 2.300 de observatori străini care vor monitoriza desfăşurarea alegerilor legislative de duminică. Din numărul total de 2.321 de observatori străini, 304 reprezintă 21 de state şi 2.017 vor fi trimişi de 20 de organizaţii internaţionale, a informat, ieri, serviciul de presă al CEC. Printre ţările care vor avea observatori la scrutinul legislativ din Ucraina se numără Polonia, Olanda, Ungaria, Lituania, Marea Britanie, Kazahstan şi Turcia. Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Congresul Mondial Ucrainean şi Misiunea Canadiană de Monitorizare a Alegerilor sunt câteva dintre organizaţiile internaţionale care vor avea, de asemenea, observatori la alegerile de duminică. UE a cerut luni ca alegerile din Ucraina să fie pregătite fără impedimente şi în întreaga ţară, avertizând că Bruxelles-ul nu va recunoaşte scrutinul organizat de separatiştii pro-ruşi pe 2 noiembrie.

RUȘII PLANIFICAU ATENTATE LA ODESA Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat luni că a destructurat o grupare extremistă susţinută de serviciile secrete ruse, care pregătea atentate şi proteste în oraşul Odesa, pentru a destabiliza situaţia în regiune în ajunul alegerilor legislative. Potrivit SBU, au fost reţinuţi patru bărbaţi care făceau parte din organizaţia extremistă Kulikovo Pole. Unul dintre suspecţi a efectuat, la sfârşitul lui august, o vizită la Moscova, unde a primit ordinul de a crea, în Odesa, o grupare criminală ce ar avea scopul de a organiza proteste împotriva autorităţilor de la Kiev. ”Acest suspect, numit Talibanul, primea, prin intermediul unui complice din Transnistria, instrucţiuni referitoare la întâlnirile sale cu un ofiţer din cadrul serviciilor secrete ruse, în oraşul Belgorod. În cadrul acestor întâlniri, Talibanul şi ofiţerul rus au convenit, de asemenea, asupra organizării unei tabere de antrenament în Crimeea”, a afirmat SBU. În cursul unor percheziţii efectuate la domiciliile suspecţilor au fost confiscate arme, bombe artizanale, hărţi topografice şi cărţi din domeniul apărării. De asemenea, SBU a anunţat că serviciul de contraspionaj din Ucraina a dejucat atacuri teroriste care vizau oficiali ucraineni de rang înalt şi aveau scopul de a împiedica organizarea alegerilor legislative în ţară.