Nouă inculpați din celebrul dosar “Academia Infractorilor” au fost condamnaţi de magistrații Tribunalului Bucureşti, în total, la peste 60 de ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă a fost dispusă față de liderul rețelei, Adrian Botez - 30 de ani de detenție. Pe lângă el, Alexandra Gheorghiu a primit trei ani cu suspendare, Florin Pădureanu a luat trei ani şi 11 luni de închisoare, Florin Diţă - patru ani şi două luni, Cătălin Ispas, Constantin Mihai și Petre Munteanu - câte patru ani şi cinci luni, Petre Movilă - patru ani şi şapte luni, iar Cosmin Rusu - trei ani. Decizia nu este definitivă.

Amintim că gruparea "Academia Infractorilor" a fost anihilată în anul 2015, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), la capătul celei mai ample investigații din istoria acestei instituții. Rețeaua era specializată în acte de mare violență. Oamenii legii spun că, în perioada 2013-2015, "soldații" și "ofițerii"„Academiei“ au dat numeroase lovituri în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda sau Croația și au furat din magazine de lux bijuterii și ceasuri în valoare totală de 10 milioane de euro.

Modul de operare folosit era unul bazat pe forță, însă violența exercitată nu era haotică, ci standardizată și aplicată la secundă de infractori... Hoții își pregăteau întotdeauna un plan, pe care îl respectau cu sfințenie. Se documentau în legătură cu spațiile comerciale vizate, studiau măsurile de protecție, traseele pe care se puteau face apoi nevăzuți și căile de atac. "Tabăra infracţională era întotdeauna la periferia oraşelor. Jafurile erau comise şi ziua, şi noaptea, fiind utilizate inclusiv cocktailuri Molotov pentru pătrundere”, precizau în anul 2015 procurorii DIICOT. În timpul loviturii, un membru al găștii rămânea în afara acțiunii propriu-zise, în ușa magazinului, și cronometra totul, având grijă ca operațiunea să nu dureze mai mult de 60 de secunde. La finalul loviturii, suspecții se retrăgeau pe rute diferite. Această limită de timp a fost "patentată" cu succes de membrii grupării sârbești "Pantera Roz". Anchetatorii spun că suspecții nu acționau cu arme de foc și se fereau să rănească persoanele pe care le imobilizau.

Oamenii legii spun că, după ce noi membri erau racolați, urma perioada de pregătire. "Profesorii" îi urmăreau pe "elevii" recrutați în general din familii sărace sau chiar din case de copii, pentru a stabili ce rol pot juca în raidurile viitoare. Spre exemplu, executanții erau puși să adune de pe jos mai multe obiecte într-un timp cât mai scurt (agilitatea era esențială, în condițiile în care regula era ca spargerile să nu dureze mai mult de 60 de secunde). Cei care se dovedeau cei mai rapizi deveneau "culegători" și aveau misiunea de a aduna bijuteriile și ceasurile din vitrinele magazinelor de lux vizate.

Citește și:

Liderii "Academiei infractorilor" îşi recrutau membrii din casele de copii