Un spectacol tulburător. Atât şi nimic mai mult. O masă, două scaune, doi actori, Denisa Nicolae şi Liviu Romanescu. Şi un regizor: Nicolae Constantin Tănase. Mecanicizarea unei relaţii, ca o lectură la masă, fără interpretare şi fără emoţie, fără pauze şi aproape fără respiraţie, ca orice anti-început, o opoziţie înţeleasă în sensul conceptualizărilor existente în teatrul absurd. Discursurile celor doi, riguros paralele, se lovesc din când în când în zone profund umane. Staticul, sculptura scenei, plasate pe monotonia discursului dramatic, justifică modul de tăiere a frazelor, rupturile ritmurilor discursive. Ceea ce regizorul face să devină destul de repede rutină va dispărea odată cu inserarea necesităţii unui gest care-şi pierde astfel valoarea în sine, căpătând o alta, intrinsecă, de dinamizare bruscă a relaţiei, culminând cu ridicarea celor doi de la masă. Acum începe şi evoluţia, construcţia dramatică (în acţiune) a piesei şi personajelor. Noul tip de discurs, asezonat cu gesturi şi tonalităţi vocale, dizolvate în joc actoricesc, conţine însă şi ritmul anterior, de o staticitate grea, fundamentală, pasată de la un personaj la altul, care retrage practic iniţiativa în spaţiul atent demarcat al începutului.

Relaţia decurge firesc, un firesc modern, fără tabuuri şi fără convenţii invalid reglementate social. Pierderea sarcinii duce şi la pierderea identităţii cuplului, ale cărui componente o vor lua pe drumuri diferite. Reîntâlnirea se petrece sub semnul evident al tensiunii şi tensionării, pentru fiecare dintre cei doi viaţa trăită separat devenind o reîntoarcere la o mecanică doar aparent diferită de cea iniţială. În fapt, fiecare cuplu trece printr-o perioadă de reglementare a tensiunilor, care se va traduce în intrarea în convenţionalul social. Problemele personale, proiectate pe amprenta lăsată de omenire în stratul de ozon, pe întrebarea “noi suntem oameni buni?”, pe dorinţa de a planta copaci şi pe un tip de discurs a la “Idiocracy”, devin un decupaj bine delimitat la fiecare tăietură a raţiunii în carnea nevoii cotidiene de evadare.

“Lungs” s-a jucat în Festivalul Internaţional de Teatru Independent de la Constanţa - Blue Theatre, duminică, 4 septembrie 2016.

Va urma.