Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume au astm, iar în România, din cele aproximativ un milion de persoane afectate, se estimează că 60% sunt copii şi tineri, mulţi dintre ei renunţând la tratament atunci când simptomele dispar, a declarat, ieri, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), prof. dr. Florin Mihălţan. ”Doar în Europa, 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului şi unul din patru pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor. În Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră, iar în România, se estimează că sunt între 800.000 şi 1.000.000 de cazuri de astm”, a spus preşedintele SRP, de Ziua Mondială a Astmului. Profesorul dr. Mihălţan a precizat că, în România, cei mai mulţi dintre bolnavi sunt copii şi tineri, iar aceștia din urmă acceptă foarte greu boala şi renunţă la tratament după ce simptomele dispar. ”40% dintre pacienţi revin la medic doar atunci când boala reapare şi sunt surprins să constat că ei nu conştientizează faptul că dacă le reapare tusea este din cauza astmului. (...) Astmul este o boală care poate fi ţinută sub control. Este important ca pacienţii să ştie că cei cu această afecţiune pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc”, a explicat profesorul. El a precizat că astmul poate apărea la orice vârstă, dar jumătate dintre cei care au această boală au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani. Dacă boala nu este tratată corespunzător, în 90% dintre cazuri tratamentul constând în nişte spray-uri, se agravează de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. Medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc, pentru că în acest fel astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme. Prof. dr. Mihălţan a atras atenţia că numărul bolnavilor de astm este în creştere şi se estimează că în următorii 10 ani, la nivel mondial, ar putea apărea 100 de milioane de cazuri noi.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie a adăugat că moştenirea genetică poate să joace un rol important, însă sunt mai predispuşi să facă astm copiii cu alergie alimentară. De asemenea, alergiile la polen, praf de casă, blană de animale, fum şi poluarea cresc riscul de a produce astm. În rândul copiilor, băieţii au un risc aproape dublu să facă astm în comparaţie cu fetele. El a atras atenţia asupra faptului că România se confruntă cu un deficit al medicilor pneumologi, în prezent existând între 4,5 şi 5,99 medici specialişti la 100.000 de locuitori, faţă de media europeană, de 8 - 10 medici la 100.000 de locuitori. Preşedintele SRP a precizat că aproximativ 100 de medici pneumologi români, rezidenţi sau specialişti, lucrează doar în Franţa. Persoanele care vor să se autoevalueze pot completa un chestionar pe www.invingeastmul.ro.

Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. Afecţiunea se agravează în timp şi afectează oamenii în mod diferit.

Boala nu poate fi vindecată, dar pacienţii pot duce o viaţă normală, activă, dacă iau medicamentele prescrise de doctor, stau departe de factorii de risc (polen, animale de companie, fum, praf de casă, mirosuri puternice), merg la medic de două-trei ori pe an pentru control, chiar dacă se simt bine, învaţă care sunt semnele că astmul lor se agravează şi mai ales cum trebuie să reacţioneze.