Zona peninsulară a Constanţei, supusă unor ample lucrări de modernizare, continuă să ofere surprize arheologilor, bucuroşi ori de câte ori un fragment de zid sau de artefact se iveşte din pământul umed. Aşa s-a întâmplat, recent, în dreptul pizzeriei Cin-Cin, pe bulevardul Tomis, unde, vineri, muncitorii care săpau pentru o conductă de canalizare au descoperit fragmente de zid. Deşi a avut loc într-o zonă înţesată de urme ale locuirii seculare, descoperirea i-a luat prin surprindere pe arheologi, chiar dacă în martie, la câţiva metri distanţă, la intersecţia bulevardului Tomis cu strada Căpitan Constantin Ţurcanu, s-a descoperit un mormânt de incineraţie, din prima jumătate a secolului I. „După cât de „arată” a fost strada într-o sută de ani, nu ne aşteptam să mai găsim ceva. Nu întotdeauna când s-au făcut lucrări edilitare s-a făcut şi supraveghere arheologică. Amploarea săpăturilor edilitare din Peninsulă oferă multe ocazii de a se descoperi ceea ce se descoperă, în mod normal, în ani de zile”, a spus arheologul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Octavian Mitroi, care supraveghează îndeaproape săpăturile din Peninsulă. „Vineri a început să apară din săpătură un zid foarte solid, realizat din blocuri mari de calcar, de jumătate de metru lăţime, legate cu mortar roziu, tipic perioadei romane târzii şi romano-bizantine, cu scoici şi ceramică pisată în compoziţia lui. Această datare a fost întărită de ceramica descoperită la capătul zidului, într-un strat de nivelare”, a declarat ieri, pentru cotidianul „Telegraf”, Octavian Mitroi.

O MICĂ PATĂ ALBĂ DE PE HARTA ARHEOLOGICĂ A CONSTANŢEI Se pare că zidul aparţine unui edificiu care se prelungea spre geamia Hunchiar, fiind singurul fragment care s-a păstrat din construcţia a cărei utilitate nu se cunoaşte încă. „Nu ştim ce utilitate avea această clădire, dacă era o clădire publică sau privată sau dacă aparţinea unei persoane influente, cu dare de mână. Însă este o mică pată albă de pe harta arheologică a Constanţei pe care am şters-o”, a spus arheologul Octavian Mitroi.

Mortarul roziu, cu fragmente de ceramică şi scoici pisate, îl face pe arheolog să dateze descoperirea în secolele IV-V. „Elemente de datare mai clare nu prea avem. Trebuie să studiem ceramica, care ţine de momentul construirii edificiului”, a precizat specialistul MINAC.

Alte descoperiri pot avea loc - ca urmare a săpăturilor care se vor mai efectua pe străzile Mircea cel Bătrân, Arhiepiscopiei, Revoluţiei din 22 Decembrie 1989 - şi pe bulevardul Regina Elisabeta. „Se vor săpa şanţuri pentru canalizare, ceea ce înseamnă că vor avea cel puţin doi metri. Cu cât adâncimea e mai mare, cu atât sunt şanse să găsim ceva”, a subliniat arheologul Octavian Mitroi.