DEŞERTIFICARE Ameninţat cu deşertificarea, judeţul Constanţa a fost în numeroase rânduri printre judeţele cu cele mai multe cereri de despăgubiri pentru culturile calamitate. Discuţiile despre fenomenul de deşertificare nu sunt noi, însă fenomenul a fost luat în serios începând cu anul 2004, pentru ca primele acţiuni concrete să aibă loc abia în anul 2009. Bineînţeles că cei mai interesaţi de stoparea acestui fenomen au fost reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), care, după cinci ani în care nu au primit niciun fel de ajutor guvernamental, au decis să demareze propriile proiecte. Specialiştii în agricultură din cadrul PSD au realizat mai multe analize şi au venit cu o serie de soluţii: reabilitarea sistemului de irigaţii, refacerea vechilor perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, mărirea subvenţiei etc. Cum refacerea sistemului de irigaţii şi mărirea subvenţiei ar fi necesitat implicarea Guvernului, de la care nu primise oricum niciun răspuns la zecile de adrese, CJC a considerat că varianta cea mai la îndemână este creşterea suprafeţei împădurite a judeţului. Astfel, la sfârşitul anului 2009 era aprobată Hotărârea CJC nr. 310, privind „Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate”, program prin care CJC a decis să refacă perdelele forestiere de protecţie a culturilor, care au existat în judeţul Constanţa până în anii ’50.

PEPINIERA PLOPENI Una dintre primele măsuri luate în cadrul programului s-a referit la înfiinţarea de pepiniere pentru asigurarea materialului dendrologic, şi bineînţeles, reducerea cheltuielilor. Astfel, o pepinieră a fost înfiinţată în localitatea Plopeni, aparţinând de comuna Chirnogeni. „Aici a fost o pajişte comunală care, în timpul verii, putea fi folosită aproximativ 45 de zile, iar în restul anului era, de fapt, o mlaştină care nu se putea folosi. Din 2009, aici s-au început lucrările de amenajare pentru pepiniera Plopeni. S-a făcut ceea ce nu a făcut nimeni de 20 de ani. Am desecat mlaştina şi am făcut plantaţia pentru proiectele de împădurire ale CJC”, a declarat directorul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu. El a precizat că, în perioada 2010 - 2013, în pepiniera Plopeni au fost produşi aproximativ 15 milioane de puieţi de salcâm, care au fost plantaţi în mai multe zone ale judeţului, fie de CJC, fie de fermieri. De exemplu, numai în anul 2011, de la pepiniera Plopeni au plecat spre agricultorii constănţeni peste cinci milioane de puieţi de salcâm. „După doar primul an de la demararea programului, fermierii sceptici cu privire la reuşita proiectului şi-au schimbat total atitudinea. Dacă la început refuzau să pună la dipoziţie mici suprafeţe de teren pentru plantarea salcâmilor, acum vin zilnic cu cereri. Datorită numărului foarte mare de cereri, am fost nevoiţi să identificăm în judeţul Constanţa şi alte terenuri unde să putem produce puieţi de salcâm. Astfel, la mijlocul anului 2013, Arhiepiscopia Tomisului a pus la dispoziţia Regiei de Drumuri o suprafaţă de 50 de hectare de teren în apropiere de satul Culmea, unde a fost înfiinţată cea de-a treia pepinieră”, a spus Gâmbuţeanu. În urma acestui program, judeţul Constanţa a părăsit ultima poziţie la nivel naţional în ceea ce priveşte gradul de împădurire, agricultorii constănţeni recunoscând că, în ciuda anilor secetoşi, culturile au fost mult mai bune după plantarea perdelelor de protecţie. Acesta este unul dintre programele CJC care fac obiectul unui dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.