Mini-summit pe tema migraţiei, duminică, la Bruxelles

Externe 21 Octombrie 2015 / 19:05 868 accesări

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a convocat pe liderii a opt state UE din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv din România, dar şi pe liderii Serbiei şi Macedoniei, afectate de un aflux masiv de migranţi, la un mini-summit la Bruxelles, duminică. Întâlnirea, la nivel de şefi de stat şi de guvern, este programată pentru duminică, între orele locale 16.00 (17.00, ora României) şi 19.00 (20.00, ora României), şi este urmată de o cină de lucru la Berlaymont, sediul CE. ”Obiectul întâlnirii este să se ajungă la concluzii operaţionale comune, care pot fi implementate imediat”, precizează CE. La reuniune au fost invitaţi să participe şefii de stat sau de guvern din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia, România, Serbia, Slovenia şi Ungaria. Preşedintele UE, Donald Tusk, preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE şi Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Antonio Guterres, au fost de asemenea invitaţi să participe la întâlnirea liderilor europeni, la care urmează să fie prezenţi şi reprezentanţi ai Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) şi Agenţiei europene pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale statelor membre ale UE (FRONTEX). Tensiuni diplomatice au izbucnit în contextul blocării migranţilor la frontierele Sloveniei, Croaţiei şi Serbiei, în urma căreia sute de persoane au stat în noroi, ploaie şi frig.

TABĂRĂ DE REFUGIAȚI INCENDIATĂ Un incendiu a izbucnit, miercuri, într-o tabără de imigranţi din apropierea frontierei Sloveniei cu Croaţia, în care se aflau mii de persoane. Flăcările au izbucnit într-o tabără din oraşul Brezice, din sud-estul Sloveniei. Echipele de intervenţie au fost trimise la faţa locului pentru a ajuta imigranţii care inhalaseră fum. Câteva dintre corturile în care se adăposteau aceștia au ars, dar focul a fost stins. Cauza incendiului este încă necunoscută de autorităţi, dar există presupuneri că imigranţii ar fi aprins focuri de tabără pentru a se încălzi din cauza temperaturilor scăzute. Peste 20.000 de refugiați au intrat în Slovenia, de sâmbătă dimineaţă, pentru a-şi continua călătoria spre Austria. Cel puţin 6.000 de persoane şi-au petrecut noaptea de marţi spre miercuri în Slovenia, fiindu-le oferit adăpost în centre pentru refugiaţi. Instabilitatea curentă din Slovenia a fost declanşată vineri, după ce Ungaria a anunţat că îşi închide graniţa cu Croaţia pentru imigranţii clandestini. Astfel, toţi cei care intenţionau să ajungă din Croaţia în Ungaria, pentru a-şi continua drumul spre Austria şi Germania, s-au îndreptat înspre Slovenia, ca rută de tranzit. În ultimele două zile, au fost trimişi 140 de militari sloveni pentru a acorda asistenţă poliţiei de frontieră.

BRITANICII, FENTAȚI DE IMIGRANȚI Patru ambarcaţiuni cu aproximativ 140 de imigranţi au acostat miercuri chiar în dreptul unei baze militare britanice din Cipru, a anunţat Ministerul britanic al Apărării. Aceasta este prima dată când refugiaţii ajung direct pe teritoriul britanic, de la începutul crizei migraţiei cu care se confruntă Europa. Deocamdată nu se cunosc detalii despre călătoria celor 140 de imigranţi până la baza militară britanică şi nici ţara lor de origine. Deşi Ciprul este cu mult mai aproape de Siria decât Italia sau Grecia, până în prezent nu s-a confruntat cu un număr mare de refugiaţi. Este posibil ca imigranţii să fi încercat să evite insula, din cauza izolării sale geografice. RAF Akrotiri este unul dintre cele două teritorii suverane britanice din Cipru, care a fost colonie până în 1960. Baza aeriană se află la numai 107 kilometri de coastele siriene. Având dimensiuni importante, ea se află pe coasta sudică a insulei, fiind folosită din septembrie 2014 pentru bombardarea obiectivelor grupării Stat Islamic din nordul Irakului.

DEPORTĂRI CU AVIOANE MILITARE GERMANE Germania ar putea folosi avioane militare pentru a-i expulza în ţările de origine pe solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse, într-un efort de accelerare a deportărilor, pe fondul presiunilor crizei refugiaţilor, scrie cotidianul ”Bild” în ediţia de miercuri. Guvernul Merkel a anunţat în repetate rânduri că vrea să urgenteze atât procesarea cererilor de azil, cât şi expulzările. Cancelarul este supus unor presiuni tot mai mari din cauza modului în care gestionează criza, iar unii dintre conservatorii din partidul pe care îl conduce vor să impună o limitare a migranţilor. Guvernul federal şi guvernele celor 16 landuri analizează o accelerare a procesării cererilor de azil, dorind să nu-i informeze în avans pe cei care urmează să fie deportaţi despre acest lucru şi să recurgă la ajutorul armatei. O sursă din cadrul Guvernului german a declarat că nu s-a convenit asupra vreunui plan de acţiune şi că pe masă se află o serie de opţiuni.

Germania depune eforturi să facă faţă unui aflux de aproximativ 10.000 de migranţi pe zi şi aşteaptă cel puţin 800.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului. Potrivit ”Bild”, numărul noilor cereri de azil este mult mai mare decât al deportărilor. Până la sfârşitul lui septembrie, 193.500 de persoane au fost înregistrate ca având un motiv valabil să solicite azil. De la începutul anului şi până în august, landurile germane au deportat 11.522 de persoane, în contextul în care în tot anul trecut au fost deportate 10.884 de persoane, scrie ”Bild”. Date guvernamentale arată că, în timp ce mulţi dintre cei care sosesc în Germania fug din calea unor conflicte din Orientul Mijlociu, cel puţin o treime sunt imigranţi economici, provenind din ţări din Balcani, care au mici speranţe să poată rămâne legal în Germania. Potrivit unui sondaj Allensbach publicat miercuri, 54% dintre respondenţi afirmă că sunt foarte îngrijoraţi în legătură cu situaţia refugiaţilor în Germania, în timp ce, în august, procentul era de 40%.