În această sâmbătă, de Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, Mircea Țuglea, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” își lansează, la librăria Prăvălia cu Cărți cele mai recente lucrări care îi poartă semnătura. Este vorba despre „jivina, divina”, carte de poezie, apărută la sfârșitul anului 2015 la editura bucureșteană Agol și volumul de critică „Literarsura”, publicat tot anul trecut, în Capitală, dar la Editura Universitară. Despre cărțile lui Mircea Țuglea va vorbi dr. Ileana Marin, lector la Universitatea din Washington, Seattle.

Conform autorului, „jivina, divina” este „o carte compusă din trei mari texte („O rândunică în mall”, „Cinema - de 3 ori 3D”, şi „Divina”), la rândul lor alcătuite, fiecare, din douăsprezece fragmente, unele deja traduse. Sunt prezenţe ale unor obsesii generalizate, zboruri în planare deasupra şi înlăuntrul realităţii, care, abia prin asta, îşi dezvăluie consistenţa – în acelaşi timp de jivină şi de divină. Ceea ce suntem fiecare dintre noi”.

„O ISTORIE A CHINULUI SAU, MAI DEGRABĂ, UNA A CHINUIELII”

Despre „Literarsura”, tot Mircea Țuglea spune că „este, pe scurt, o istorie a chinului sau, mai degrabă, una a chinuielii. Adică a prelungului efort al literaturii sau culturii noastre de a se (re)inventa. În perioade, epoci, în care niciuna dintre abordările anterioare nu le mai părea fezabilă contemporanilor. Ei au încercat, așadar, fiecare în parte, și fiecare în felul său, să și depășească orizontul epocii, prin simplul efort de auto legitimare. Toți autorii despre care vorbesc în această carte au sărit de (cum spuneam în altă parte) liziera serii, tocmai fiindcă au avut curajul să intre în noapte. Dacă au mai ieșit din ea, greu de spus - rămâne de apreciat”.

Referitor la „Literarsura”, Ileana Marin precizează în postfața volumului de studii critice: „Ceea ce Mircea Ţuglea numeste „literarsură”, printr-un joc de cuvinte care combină „literar”-ul cu participiul verbului „a arde”, ne reaminteşte că latinescul „ars” este o artă „arzătoare”, care îl consumă atât pe scriitor cât şi pe cititor. Literatura care arde din cauza unei combustii interne cuprinde texte aşa-zis „minore”, cum ar fi cele ale lui Ion Heliade Rădulescu, scrisorile dintre Eminescu şi Veronica Micle, dar şi texte clasice, (…) aparent epuizate de exerciţiul critic, cum ar fi schiţa lui Caragiale, „Două loturi”.

Citește și:

Ziua Cărții, celebrată la Constanța