O echipă de cercetători canadieni şi australieni a identificat tulpina bacteriei holerei, responsabilă pentru o pandemie care a făcut milioane de morţi în secolul al XIX-lea, reuşind să secvenţieze, pentru prima dată, genomul acestui agent patogen, relatează AFP. Lucrând cu o porţiune bine conservată a intestinului unei victime, cercetătorii au reuşit astfel să rezolve misterul acestei bacterii, care continuă să facă ravagii şi în ziua de azi, în cele mai sărace ţări din lume. Lucrările oamenilor de ştiinţă au fost publicate recent în prestigioasa revistă medicală americană „New England Journal of Medicine“. Descoperirea are o importanţă deosebită pentru că, până în prezent, cercetătorii nu au reuşit să identifice primele tulpine ale bacteriei Vibrio clolerae, un agent patogen care se dezvoltă în apă. „Această realizare ne permite să îmbunătăţim considerabil înţelegerea originilor acestei bacterii şi ne dă speranţa găsirii unor tratamente mai bune sau chiar a prevenirii bolii”, explică autorii studiului. Ei au putut confirma primul din două tipuri de holeră, considerat responsabil pentru cinci din cele mai grave şapte epidemii ale secolului al XIX-lea. Aproape toate aceste epidemii au pornit din Golful Bengal, precizează agenţia franceză de presă. “Înţelegerea evoluţiei unei maladii infecţioase reprezintă un potenţial enorm pentru înţelegerea epidemiologiei sale, a modului în care a evoluat de-a lungul timpului şi a factorilor care i-au favorizat transmiterea de la om la om”, explică dr. Hendrik Poinar, profesor de genetică de la Universitatea McMaster, în Canada, unul dintre coautorii studiului. Originea bacteriei care cauzează holera a rămas mult timp un mister, în condiţiile în care cercetătorii nu au putut examina eşantioane vechi. Acest agent patogen rămâne doar în intestinele victimelor, astfel încât nu există resturi de ADN ale bacteriei în dinţi sau oase. Geneticienii au avut acces la o colecţie de ţesuturi umane conservate într-un muzeu de istorie medicală din Philadephia, iar ADN-ul bacteriei utilizat pentru studiu a fost extras din intestinul unui bărbat care a murit de holeră în 1849. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în lume apar în fiecare an între trei şi cinci milioane de noi cazuri de holeră, care provoacă între 100.000 şi 120.000 de decese.