Scriitorul columbian Gabriel García Márquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1982, magul care a hipnotizat lumea cu poveştile lui dintr-un sătuc din Caraibe, a murit la 87 de ani, la domiciliul său din Mexic. Potrivit familiei, în ultimele zile scriitorul se afla într-o stare a sănătăţii foarte fragilă. Pe 8 aprilie, părăsise un spital din Mexico unde urmase un tratament de opt zile pentru pneumonie. Instalat în Mexic din anul 1961, cu perioade alternative când a locuit în Columbia, Spania sau Cuba, trăia de mai mulţi ani retras din viaţa publică.

Familia nu a anunţat deocamdată detalii legate de funeralii, dar Gabriel Garcia Marquez va fi incinerat, pentru a i se respecta dorinţa exprimată în acest sens. Una dintre surorile sale şi-a exprimat dorinţa la postul de radio oficial columbian ca trupul acestuia să fie transferat în ţara natală. Aida Garcia Marquez, care trăieşte în regiunea Caraibelor columbiene, a admis totuşi că decizia privind corpul acestuia le revine în ultimă instanţă soţiei lui, Mercedes Bacha, şi celor doi fii ai lor, Gonzalo şi Rodrigo. Guvernul columbian a informat familia scriitorului că îi va pune la dispoziţie un avion prezidenţial dacă doreşte să-l înhumeze în ţara sa natală. În cazul în care funeraliile se vor desfăşura în Mexic, este prevăzut ca preşedintele columbian Juan Manuel Santos să asiste la ceremonie. În Columbia s-a decretat doliu naţional de trei zile în semn de omagiu. În replică, preşedintele mexican Enrique Pena Nieto a reamintit că, născut în Columbia, scriitorul a făcut din Mexic „căminul său, îmbogăţind viaţa noastră naţională”.

RESPECT ŞI CONSIDERAŢIE Gabriel García Márquez s-a născut în Aracataca, pe coasta caraibiană a Columbiei, la 6 martie 1927. Cu romanele „Colonelului nu are cine să-i scrie”, „Funeraliile bunicii”, „Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet”, „Toamna patriarhului”, „Cronica unei morţi anunţate”, „Despre dragoste şi alţi demoni”, „Ştiri despre o răpire”, sau volumul memoriilor neterminate „A trăi pentru a-ţi povesti viaţa”, García Márquez şi-a fermecat cititorii de la prima pagină, şi nu le-a mai dat drumul. O scriitură de mag pentru că, aşa cum a spus el de multe ori, „a scrie este un act hipnotic”, iar scriitorul trebuie să facă astfel încât cititorul să nu se trezească şi asta cere multă iscusinţă.

Întreaga lume a literelor şi a culturii deplânge pierderea lui Gabriel García Márquez. De la presa hispanică, la cea de limbă arabă şi până la lumea literelor din China, trecând printre nenumăratele omagii aduse de liderii lumii, artişti, scriitori şi jurnalişti îl amintesc pe „magul povestitor” şi „părintele realismului magic” care a încântat şi fermecat generaţii de cititori. Printre scriitorii şi jurnaliştii care susţin că influenţa scrierilor lui a fost decisivă, se află şi un alt premiat cu Nobelul pentru Literatură, peruanul Mario Vargas Llosa, eternul prieten şi rival. De la acesta a venit una dintre primele şi cele mai sincere condoleanţe. „A murit un mare scriitor, ale cărui opere au acordat o mare difuzare şi prestigiu literaturii în limba noastră”, a declarat Vargas Llosa, care se afla în Ayacucho, în Peru, unde îşi petrece Săptămâna Mare alături de familie. Cu toate că au fost buni prieteni până la vârsta mijlocie, o ceartă şi un faimos presupus pumn, dat din motive niciodată explicate de protagonişti, i-au îndepărtat definitiv. Cei doi scriitori şi-au arătat însă mereu respectul şi consideraţia reciprocă. În 2010, când Vargas Llosa a fost anunţat drept laureatul premiului Nobel pentru literatură, Gabriel García Márquez a scris pe contul de Twitter: „Acum suntem chit”.

Şi prolifica scriitoare chiliană Isabel Allende, de asemenea prezentă în grupul scriitorilor latino-americani ai realismului magic, a afirmat că simte o durere imensă pentru moartea scriitorului columbian, subliniind faptul că opera lui este nemuritoare. „Ultimul scriitor cu adevărat universal şi, fără îndoială, cel mai cunoscut din secolul al XX-lea”, l-a calificat jurnalistul şi scriitorul columbian Santiago Gamboa, care l-a comparat pe Gabriel García Márquez cu liderul sud-african Nelson Mandela. „A influenţat literatura din toate limbile şi a avut urmaşi care azi sunt foarte celebri, precum Salman Rushdie sau Tahar Ben Jelloun”, a continuat acesta. Târgul internaţional de carte din Panama îl va omagia anul acesta pe creatorul realismului magic, după cum a declarat preşedinta Orit Betesh, iar Cuba îl va iubi mereu pe García Márquez, potrivit afirmaţiilor preşedintelui Uniunii scriitorilor şi artiştilor din Cuba, Miguel Barnet.

RECUNOAŞTERE MONDIALĂ Dincolo de lumea literelor hispanice, presa de limbă arabă a consemnat moartea scriitorului columbian. Cotidianele europene şi-au luat adio de la scriitorul columbian, pe care îl amintesc drept „catalizator al boom-ului romanului latino-american”. La Beijing s-a semnalat că moştenirea literară a lui García Márquez va rămâne foarte prezentă în China, întrucât şi aici, numeroşi scriitori au fost influenţaţi de scrierile lui. „Multe dintre romanele sale s-au tradus în chineză şi trezesc un mare interes printre scriitori şi publicul general din China”, după cum arată fostul decan al Facultăţii de filologie hispanică de la Universitatea din Beijing, Zhao Zhen. Artişti, ca pop starul columbian Shakira, şi-au exprimat emoţiile. „Viaţa ta, dragă Gabo, ne vom aminti de ea ca de un cadou unic şi inimitabil”, a declarat cântăreaţa. Şi pentru cântăreţul columbian Juanes, „cel mai mare dintre toţi a plecat, dar legenda sa nemuritoare rămâne”.

Preşedintele american Barack Obama a făcut referire la romanul „Un veac de singurătate” tradus în 35 de limbi şi publicat în 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. „Am avut privilegiul de a-l întâlni o dată în Mexic, unde mi-a oferit un exemplar cu autograf al cărţii, pe care o preţuiesc şi astăzi”. Pentru preşedintele american, „cu moartea lui Gabriel García Márquez, lumea a pierdut unul dintre cei mai mari scriitori vizionari şi unul din preferaţii mei când eram tânăr”. „Gabriel García Márquez a fost o voce a Americii Latine care a devenit o voce a lumii, iar imaginaţia lui ne-a făcut mai bogaţi”, a declarat la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Fostul preşedinte american Bill Clinton şi-a exprimat de asemenea tristeţea, referindu-se la capodopera lui Garcia Marquez. „Din momentul în care am citit „Un veac de singurătate”, în urmă cu mai mult de 40 de ani, am fost mereu uimit de darurile sale unice de imaginaţie, claritatea de gândire şi onestitatea emoţională... Am fost onorat să fiu prietenul lui şi să-i cunosc inima lui mare şi mintea sa strălucitoare timp de peste 20 de ani”.

UNUL DINTRE CEI MAI CITIŢI SCRIITORI ÎN ROMÂNIA Premierul Victor Ponta şi-a exprimat tristeţea, apreciind că trecerea în veşnicie a lui Gabriel García Márquez reprezintă o mare pierdere pentru umanitate. „Romanele lui mi-au bucurat şi îmbogăţit adolescenţa, dar şi la maturitate au definit iubirea („Dragostea în vremea holerei”), politica („Toamna Patriarhului”) sau pur şi simplu viaţa („Un veac de singurătate”)! E o pierdere uriaşă pentru umanitate. Sper să-i conving pe Irina şi Andrei să-i citească operele! Dumnezeu să-l odihnească!”, a notat premierul într-un mesaj postat pe contul de Facebook.

Nu mai puţin de 14 titluri semnate de Gabriel García Márquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian. Cele mai vândute au fost „Un veac de singurătate”, „Dragostea în vremea holerei” şi „A trăi pentru a-ţi povesti viaţa’’. Reprezentanţii Rao au afirmat că Marquez este printre cei mai bine vânduţi scriitori ai editurii şi că a avut în ultimii 20 de ani vânzări constante. Editura pregăteşte reeditarea mai multor titluri ale scriitorului columbian.