Ministrul moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a promis că, dacă Vladimir Voronin, Igor Dodon și Renato Usatîi, liderii celor trei partide de stânga pro-ruse din R. Moldova, îl conving pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să-și retragă trupele din Transnistria, vor avea, fiecare, un monument în centrul Chișinăului. Voronin este liderul comuniștilor moldoveni, Igor Dodon - președintele Partidului Socialist, iar Renato Usatîi - liderul Partidului Nostru. La 27 februarie, deputații comuniști și socialiști au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, nemulțumiți de retorica lui care ”vizează exclusiv aderarea R. Moldova la NATO și unirea cu România”. Șalaru a declarat că aderarea R. Moldova la NATO este un obiectiv al său și al Partidului Liberal, pe care îl reprezintă în Guvern. Chișinăul a cerut de nenumărate ori Moscovei să-și retragă forțele militare din Transnistria, conform angajamentelor internaționale, pledând pentru transformarea operațiunii de pace în misiune civilă. În schimb, regimul separatist de la Tiraspol cere menținerea contingentului militar rus în stânga Nistrului, argumentând că diferendul transnistrean nu s-a încheiat definitiv.

ZIUA MEMORIEI La împlinirea a 24 de ani de la declanșarea conflictului armat de pe Nistru, la Chișinău și în alte localități din R. Moldova au fost organizate, miercuri, acțiuni de comemorare a victimelor acestui război. Manifestările au început la Chișinău cu o slujbă religioasă, după care au avut loc depuneri de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul orașului. Un Marș al Memoriei s-a desfășurat din Piața Marii Adunări Naționale și până la complexul memorial ”Eternitate”, iar la monumentul ”Maica Îndurerată”, de la Memorialul Militar, a fost organizat un miting de comemorare a eroilor căzuți în războiul de pe Nistru.

2 martie 1992 este considerată, oficial, data la care a început conflictul militar, deși primele ciocniri au avut loc la sfârșitul lui 1991. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, detașamente ale cazacilor au atacat secția de poliție din Dubăsari și au luat ostatici 32 de polițiști. Posturile de gardiști și milițieni ale regimului separatist de la Tiraspol erau asigurate și cu mașini blindate din dotarea armatei ruse. Pe parcursul lunii martie au urmat mai multe apeluri către comunitatea internațională ale președintelui de la acea vreme, Mircea Snegur, și ale Parlamentului de la Chișinău, care denunțau agresiunea comisă de fosta Armată a 14-a a Rusiei în R. Moldova. Deși respingea aceste acuzații, Moscova a continuat să sprijine pe față regimul separatist. Războiul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, când președinții Rusiei și R. Moldova, Boris Elțîn și Mircea Snegur, au semnat, la Moscova, acordul de încetare a focului. Armata rusă nu s-a retras însă din stânga Nistrului nici până astăzi, deși Moscova și-a asumat acest angajament la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999.

În timpul conflictului de pe Nistru, R. Moldova, care își declarase independența de URSS pe 27 august 1991, nu reușise încă să-și formeze armata și, în acest context, tânărul stat a fost apărat de polițiști și voluntari. De partea Chișinăului, la lupte au participat 32.000 de ofițeri și voluntari, dintre care 287 și-au pierdut viața, iar alți 400 au rămas invalizi. Conflictul dintre Chișinău și Tiraspol a început de fapt în 1989, când româna a fost declarată limbă de stat în R. Moldova. Acest lucru nu a fost acceptat de sovietele locale din Tiraspol, Tighina și Râbnița, unde s-au format ”colective unificate de muncă” (OSTK), ce luptau împotriva introducerii limbii române și a alfabetului latin. Pentru apărarea limbii române au plătit cu ani grei de închisoare Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco, Tudor Petrov-Popa. La 2 iunie 1992, 33 de patrioți români au fost arestați la Tiraspol, cinci dintre ei fiind judecați de o instanță neconstituțională și condamnați: Ilie Ilașcu - condamnat la moarte prin împușcare, Andrei Ivanțoc - 15 ani de detenție, Tudor Petrov-Popa - 15 ani de detenție, Alexandru Leșco - 12 ani de detenție, Petru Godiac - 2 ani de detenție. Au fost eliberați, unul câte unul, din detenția ilegală din Transnistria: Ilie Ilașcu după 9 ani de închisoare, Alexandru Leșco după 12 ani, Andrei Ivanțoc după 15 ani și Tudor Petrov-Popa tot după 15 ani. Ziua de 2 martie este declarată Ziua Memoriei în R. Moldova.

NOI CRITICI DE LA FMI Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) au criticat, din nou, ”slaba guvernare din sectorul bancar al R. Moldova”, subliniind că îmbunătățirea situației în acest domeniu este crucială pentru redresarea economică a statului moldovean. Într-un comunicat dat publicității luni, după o vizită de documentare de o săptămână a experților FMI la Chișinău, instituția financiară sugerează că așteaptă de la Guvernul moldovean ”o politică fiscală și de cheltuieli care să consolideze bugetul public“, dar și ”măsuri de fortificare a guvernării corporative bancare și de perfecționare a sistemelor de evaluare a riscurilor în băncile comerciale”.

Criticile FMI nu sunt noi, problemele fiind semnalate încă înainte de furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al R. Moldova, la sfârșitul lui 2014. Atunci, Guvernul moldovean a neglijat angajamentele față de FMI, dar acum așteaptă din nou ajutorul lui, având nevoie de bani mai mult ca oricând în ultimii trei-patru ani, notează Europa Liberă. Sursa citată mai scrie că Executivul de la Chișinău plănuia inițial să-și rezolve problemele de deficit bugetar din creditul promis de Guvernul României. Prima vizită externă a premierului Pavel Filip a fost special la București, în speranța obținerii acestui credit. Numai că Guvernul României a condiționat acordarea împrumutului de încheierea de către R. Moldova a unui memorandum de finanțare cu FMI. Atât FMI, cât și Banca Mondială au întrerupt, în vara anului trecut, finanțarea pentru R. Moldova, din cauza neonorării angajamentelor asumate la semnarea Acordului de Asociere cu UE și a crizei politice prelungite de la Chișinău. Experții au atras atenția în repetate rânduri că, fără un acord cu FMI, care ar debloca finanțarea externă, R. Moldova ar putea intra într-un colaps financiar.

Citește și:

„R. Moldova, un stat în captivitatea oligarhilor“

Procurorul general al R. Moldova și-a anunțat demisia

Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a demisionat