Ministerul rus de Externe susține că ”Alianţa Nord-Atlantică continuă să creeze ameninţări la adresa siguranţei naţionale a Rusiei, prin suplimentarea capacităţilor militare în Europa de Est”. Prezentând un raport despre evoluţia relaţiilor cu NATO pe parcursul anului 2015, Moscova susține că ”linia pe care NATO a asumat-o pentru a descuraja Rusia a luat forma suplimentării efectivelor militare în Europa de Est şi în statele baltice. Frecvenţa şi numărul exerciţiilor militare efectuate în apropierea frontierelor Rusiei au crescut. În acest context, au fost necesare măsuri pentru contracararea ameninţărilor generate de NATO la adresa siguranţei naţionale a Rusiei. Am semnalat Alianţei şi principalelor state membre consecinţele şi potenţialele riscuri generate de reconfigurarea capacităţilor militare din Europa. Rusia a acordat o atenţie specială caracterului de confruntare pe care îl comportă decizia de invitare a statului Muntenegru să adere la NATO, o manevră care fragmentează şi mai mult spaţiul european de securitate, creând o nouă linie de demarcaţie”.

Relaţiile NATO - Rusia au continuat să se deterioreze în cursul anului 2015, tensiunile atingând cote maxime după doborârea unui bombardier rus de către Turcia, pe fondul disensiunilor generate de conflictele din Ucraina, din Siria, de sistemul antibalistic din România şi de extinderea Alianţei. În pofida progreselor înregistrate prin aplicarea Acordului Minsk II, semnat în februarie, Occidentul continuă să acuze Rusia de alimentarea conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 şi soldat până acum cu circa 9.000 de morţi. La rândul său, Moscova avertiza că misiunea SUA de antrenare a membrilor serviciilor de securitate ucrainene, începută în 2014, riscă să aibă consecinţe pentru situaţia din estul Ucrainei.

Tensiunile dintre Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică s-au mutat de câteva luni în Siria, ţară care se confruntă de cinci ani cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic, bilanţul depăşind 250.000 de morţi. În contextul în care SUA şi aliaţi precum Franţa şi Marea Britanie cer înlăturarea administraţiei de la Damasc, Rusia a intervenit militar, din octombrie, pentru a-i oferi sprijin preşedintelui Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă exclusiv poziţii ale organizaţiei teroriste Stat Islamic, dar NATO a denunţat bombardamente asupra forţelor opoziţiei, sprijinite de Occident. În acest context, Siria a devenit, practic, un teren de luptă prin intermediari între NATO şi Rusia, pentru afirmarea influenţei strategice. Intervenţia Rusiei în Siria a fost marcată de doborârea unui bombardier rus Suhoi Su-24 de către Turcia, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turcă, unul dintre cele mai grave incidente produse în ultimele decenii între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea consecinţe grave. Ca reacţie, Moscova a trimis sisteme antiaeriene S-400 în Siria, avertizând că va doborî orice avion turc care ar intra ilegal în spaţiul sirian, şi a impus o serie de sancţiuni economice Turciei. La rândul său, NATO a trimis echipamente militare suplimentare pentru monitorizarea spaţiului aerian turc, dar a impus Ankarei proceduri mai stricte, pentru evitarea doborârii din nou a vreunui avion militar rus.

O altă sursă de tensiuni cu Rusia este planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi NATO a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul. Sistemul antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţional în 18 decembrie, iar ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, şi oficiali NATO au evidenţiat componenta defensivă a acestuia. Rusia a avertizat în mod repetat că elementele antirachetă de la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze responsabilitatea montării acestor sisteme şi să renunţe la plan, cât nu era prea târziu. După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: ”Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, SUA şi aliaţii lor continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile. Pe 18 decembrie au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în faza de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor drept o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către SUA”.

Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Preşedinţia SUA a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele Putin nu s-a lăsat convins de argumentele NATO și a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice, ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de SUA în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. Potrivit liderului rus, ”pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale SUA de a dobândi superioritate militară; adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”. Putin a atras atenţia că extinderea sistemului antirachetă al SUA în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu foarte periculos.

La începutul lunii decembrie, miniştrii de Externe ai statelor NATO au invitat Muntenegrul să devină al 29-lea membru al Alianţei. Muntenegru va fi al treilea stat din Balcanii Occidentali care aderă la NATO, după Albania şi Croaţia. Ca reacţie, Preşedinţia Rusiei a avertizat că extinderea NATO va atrage măsuri de retorsiune din partea Moscovei, subliniind că admiterea statului Muntenegru în NATO riscă să destabilizeze sistemul de securitate euro-atlantic. Pe fondul nemulţumirii, Rusia a transmis că intenţionează să intensifice cooperarea cu Serbia, inclusiv în domeniul securităţii europene.

Citește și:

Planul SUA de a aduce armament în Europa de Est, inclusiv în România, va avea "consecinţe"

Iranul cere Europei să se opună noii legi americane privind programul Visa Waiver

Cel puţin 200 de civili ucişi în Siria, în atacuri ruse ce pot constitui crime de război

Putin nu-i va abandona pe ruşii din Ucraina

Rusia nu vrea război nuclear, dar își modernizează arsenalul

NATO trimite sisteme antiaeriene în Turcia, dar sugerează evitarea incidentelor cu Rusia