De mii de ani, civilizaţiile se succed: unele lasă moştenire posterităţii progresele şi realizările lor în diferite domenii, altele devin doar un nume în istorie, iar peste altele s-a aşternut colbul uitării. Din când în când, în vechiul pământ al Dobrogei, urmele civilizaţiilor care au trăit între Dunăre şi Mare ies la iveală pentru a oferi lecţii de istorie şi pentru a le aminti „profanilor” că lumea nu începe şi nici nu se sfârşeşte odată cu ei. Uimirea e şi mai mare atunci când unele săpături aduc la suprafaţă rămăşiţele pământeşti ale semenilor care au suferit şi iubit la fel ca noi. Ori de câte ori un mormânt din vechime iese la iveală, uneori, accidental, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu câteva zile, când un schelet uman a fost descoperit în centrul Constanţei, imaginaţia creează tot felul de scenarii. Singurii care nu se pierd cu firea în faţa acestor descoperiri sunt specialiştii chemaţi la faţa locului pentru a elucida „misterul” de sub pământ.

Pentru arheologii constănţeni, care ştiu că oraşul modern este construit pe vestigiile vechiului Tomis şi pe necropolele aferente acestuia, astfel de descoperiri nu reprezintă o surpriză. Cu o experienţă impresionantă, specialistul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie (MINAC), dr. Constantin Chera, a identificat scheletul uman din secolul al III-lea d. Hr., descoperit recent, la intersecţia străzii Constantin Brătescu cu strada Răscoalei 1907 - în timp ce muncitori RAJA efectuau lucrări la reţeaua de apă - ca aparţinând unei vechi necropole a oraşului antic Tomis.

Peste 1.500 de complexe funerare. „Recenta descoperire a unui complex funerar ridică din nou problema frecvenţei acestor obiective arheologice în zonă. Studii mai vechi şi mai noi au arătat că există o porţiune a oraşului care este intens ocupată de mormintele antice, săpate aici de-a lungul mileniilor. Existenţa de peste 2500 de ani a anticului Tomis presupune o arie extrem de largă ocupată, încă din antichitate, de câmpurile funerare. Aici se suprapun necropole din diverse perioade de activitate umană la Tomis, datând încă din epocă elenistică, urmate, suprapuse chiar, de cele din epocile romană, romano-bizantină şi chiar de după aceea”, a spus specialistul MINAC, dr. Constantin Chera, care, până în prezent, a cercetat aproximativ 1500 de astfel de complexe funerare, descoperite cu prilejul descărcării terenurilor de sarcina arheologică. Scheletul recent descoperit, aşezat în firidă laterală, săpată pe lungime, nu dispune de inventar funerar. Lipsa acestuia se poate explica în două moduri: fie a fost înmormântat fără ofrande funerare, fie acestea s-au pierdut atunci când a fost montată conducta de apă, în 1913. Osemintele umane vor fi analizate de un antropolog, pentru a se identifica vârsta, sexul, afecţiunile de care suferea sau tipul somatic.

Colecţii MINAC, alcătuite din inventare funerare. Morminte aparţinând anticelor necropole s-au descoperit masiv, cu prilejul lucrărilor edilitare de după revenirea Dobrogei la statul român, în 1878 şi după începutul secolului al XX-lea, iar numeroase obiecte care făceau parte din inventarele funerare au fost cuprinse în bogatele colecţii ale MINAC. De asemenea, abundenţa acestor obiective arheologice explică dorinţa primilor edili ai Constanţei de a elabora un proiect de constituire a unui muzeu la malul mării.

Chiar şi după astfel de descoperiri, probabil că puţini dintre locuitorii Constanţei de astăzi conştientizează că oraşul modern este ridicat peste cetatea antică, inclusiv peste necropolele de vechime considerabilă. În antichitate, acestea acopereau o zonă care se întinde de la Abator, gara actuală, Casa de Cultură, Bulevardul Lăpuşneanu şi zona Dacia până la intrarea în staţiunea Mamaia.