La două săptămâni după atentatele de la Paris, Franţa şi Europa au anunţat, ieri, ample măsuri de securitate şi la nivel de societate pentru a contracara ameninţarea jihadistă, pentru a consolida cooperarea antiteroristă şi preîntâmpina eventuale noi atacuri.

OBRAZUL SUBȚIRE... La Paris, Guvernul francez a anunţat consolidarea, în personal şi mijloace, a poliţiei, armatei, serviciilor antiterorism şi de informaţii, acuzate de eşec în supravegherea jihadiştilor. Premierul Valls a anunțat crearea a 2.680 de noi locuri de muncă și creșterea cheltuielilor de securitate cu 425 de milioane de dolari. Premierul a mai precizat că pe teritoriul țării se află circa 3.000 de persoane, simpatizante ale diverselor grupări jihadiste, ce necesită supraveghere permanentă. Executivul francez va trebui să anunţe și proiectele pentru Educaţie menite să consolideze în societate respectul faţă de laicitate şi să formeze mai bine tinerii pentru diversitate şi spirit civic. De la atentate, numeroase incidente au afectat imaginea de unitate a ţării în mai multe instituţii şcolare, mai ales în cartiere sensibile, unde elevii au perturbat omagiul adus victimelor atentatelor, afişând chiar susţinere faţă de jihadişti.

În timp ce 15.000 de poliţişti şi militari au fost mobilizaţi pentru protejarea zonelor sensibile din ţară, Franța a oprit, de săptămâna trecută, reducerea efectivelor armatei, care ar urma să piardă peste 22.000 de posturi până la sfârşitul lui 2017. Premierul Manuel Valls a anunţat și crearea unui fişier specific pentru persoanele condamnate pentru terorism sau membre ale unor grupuri teroriste şi izolarea în carceră până la sfârşitul lui 2015 a deţinuţilor islamişti radicali. În conflict cu oficialii de la Bruxelles pe tema deficitelor sale, Franţa contează de această dată pe susţinerea europenilor, care sunt toţi în alertă maximă. De la atentatele de la Paris, operaţiuni antiteroriste au avut loc în Belgia, Germania şi Grecia.

DEMOCRAȚIE CU RESPONSABILITĂȚI CIVICE În Consiliul Europei, printre propunerile făcute de secretarul general Thorbjoern Jagland Comitetului de Miniștri ai celor 47 de țări membre figurează un nou protocol la Convenția europeană asupra cetățeniei, referitor la retragerea acesteia în cazul comiterii de acte teroriste și al participării la mișcări teroriste. Se dorește și elaborarea unui protocol adițional la Convenția europeană pentru prevenirea terorismului, prin care semnatarii să se angajeze să adopte legi care să reprime recrutarea, antrenarea ori intenția de a urma antrenamente în scopuri teroriste, precum și organizarea și finanțarea unor astfel de filiere. Nu se omite nici reuniunea miniștrilor Educației cu prilejul unei conferințe extraordinare, ce ar putea avea loc la sfârșitul lunii februarie, pentru a trece în revistă problema învățării cetățeniei democratice și a dialogului intercultural. Printre propuneri figurează și redactarea liniilor directoare cu privire la mijloacele de prevenire a radicalizării în închisori. Prin intermediul convențiilor sale, care au un caracter obligatoriu, Consiliul Europei are în vedere armonizarea legislațiilor celor 47 de state membre. Cu sediul la Strasbourg, această organizație paneuropeană distinctă de UE reunește cele 28 de țări membre ale UE, alături de Rusia, Azerbaidjan sau Turcia.

O NOUĂ AMENINȚARE Ancheta atentatelor de la Paris se concentrează pe presupuşii complici ai fraţilor Kouachi şi ai lui Amedy Coulibaly. Trei dintre cei patru bărbați reținuți sunt urmăriţi pentru că au cumpărat arme pentru Amedy Coulibaly, ucigaşul unei poliţiste şi autorul luării de ostatici soldate cu patru morţi la un magazin cu specific evreiesc din Paris. În țara vecină, Belgia, peste 80 de persoane au fost evacuate din locuinţele lor, marţi, la Comines-Warneton, comună situată în apropierea frontierei cu Franţa. 30 de locuinţe au fost evacuate mai bine de cinci ore, fără prea multe explicații. Oficialii de pe lângă Parchetul din Tournai au refuzat să ofere detalii despre această operaţiune, în special despre o eventuală legătură cu ancheta antiteroristă. Site-ul publicaţiei franceze ”Nord Eclair” a evocat, fără a cita surse, ”o operaţiune ce a vizat identificarea casei unui presupus jihadist”. Raidul pare să aibă legătură cu o postare video a grupării Al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA) în care se ameninţă Occidentul cu atacuri de tipul lupului singuratic. ”Ne pregătim şi îi vom lua prin surprindere pe inamicii lui Allah”, afirmă Nasser al-Ansi, cel care a revendicat, în numele AQPA, atentatul împotriva ”Charlie Hebdo”.

POTENȚIALE ȚINTE Noi imagini cu Amedy Coulibaly şi cu soţia sa, Hayat Boumeddiene, au fost difuzate ieri de CNN. Imaginile suprinse de o cameră de supraveghere îi arată pe cei doi în faţa unei instituţii evreieşti din Paris, în vara anului 2014. Sursele CNN au declarat că cei doi încercau să verifice potenţiale victime.

Amenințările proferate la adresa Occidentului provin din mediul online. Totodată, contul de Twitter al cotidianului francez ”Le Monde”, cu 3,3 milioane de abonaţi, a fost piratat de susţinătorii regimului sirian, Armata Electronică Siriană (SEA), în noaptea de marţi spre miercuri. SEA a publicat mai multe mesaje, dintre care unul intitulat ”Eu nu sunt Charlie”, în care hackerii iau poziţie în favoarea palestinienilor, a Siriei, care este bombardată, şi denunţă ”Africa ce moare de foame şi din cauza masacrelor”. Ieri dimineaţă, în jurul orei 2.00, contul de Twitter al cotidianului a fost suspendat temporar. Piratarea s-a încheiat în jurul orei 3.45, a anunţat ”Le Monde”, precizând că a preluat controlul şi scuzându-se pentru mesajele frauduloase postate în numele său. ”Le Monde” a anunţat și marţi că a fost victima, duminică şi luni, a unui atac informatic al SEA, care a încercat fără succes să îi pirateze site-ul şi contul de Twitter. SEA nu este la prima încercare de acest fel. În aprilie 2013, aceşti susţinători ai regimului sirian au piratat contul de Twitter al agenţiei de presă americane Associated Press - @AP, afişând mesajul fals: ”Breaking: Două explozii la Casa Albă, Barack Obama este rănit”.

AJUTORUL SPERAT Absent de la Marșul Solidarității de la Paris, secretarul de stat american, John Kerry, a adus, din nou, un omagiu revistei satirice ”Charlie Hebdo”, denunțând ”asediul asupra libertății presei”, fie că este vorba de atentatul de la Paris sau de asasinarea unor corespondenți de război. ”Adevărul este că libertatea presei, fie că este simbolizată printr-un creion, un stilou, un aparat de fotografiat, este asediată, într-o manieră deliberată”, a afirmat secretarul de stat, la deschiderea unui seminar la Departamentul de Stat privind securitatea jurnaliștilor, în special în zonele de conflict.

Franța a căpătat o aură de prestigiu după producerea atentatelor și dispune diplomatic de resursele necesare pentru a face față provocărilor venite din partea grupărilor jihadiste. Acest avantaj pare să fi fost sesizat de Japonia, care a cerut ajutorul Franţei pentru eliberarea celor doi cetăţeni niponi, ţinuţi ostatici de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). Ministrul nipon al Afacerilor Externe, Fumio Kishida, aflat la Londra, l-a sunat marţi seară pe omologul său francez, Laurent Fabius. SI a ameninţat, marţi, într-o înregistrare video că va ucide doi ostatici japonezi pe care susţine că îi deţine dacă nu va primi o răscumpărare de 200 de milioane de dolari de la Guvernul nipon, în termen de 72 de ore. Înregistrarea video a fost difuzată pe site-urile jihadiste. Japonia a reacţionat imediat precizând că nu va ceda în faţa terorismului, iar premierul Shinzo Abe s-a declarat ”foarte indignat de un astfel de act” şi a cerut ca ostaticii să fie eliberaţi imediat. La rândul lor, SUA au cerut ca ostaticii să fie eliberaţi imediat, condamnând ameninţarea proferată de SI de a ucide cetăţeni japonezi.