Pictorul Gelu Costea este singurul artist dobrogean ale cărui lucrări pot fi admirate, zilele acestea, în capitala Franţei, la sala Cite Internationales des Arts, unde, alături de plasticieni români din ţară sau de peste hotare, le prezintă francezilor „La Roumanie contemporaine”. O Românie profundă, care poate sta cu mândrie, din punct de vedere cultural, deci al valorilor, alături de mari state ale lumii. Despre experienţa sa din... Oraşul Luminilor, Paris, Gelu Costea a acceptat să vorbească cotidianului „Telegraf”, într-un amplu şi interesant interviu din care publicăm, astăzi, prima parte.
Reporter (Rep.): De curând, aţi fost în capitala Franţei, unde aţi fost protagonist, alături de colegi din ţară şi din diaspora, al expoziţiei „Roumanie contemporaine”. Cum v-a marcat această experienţă inedită?
Gelu Costea (G. C.): În primul rând, am fost onorat că m-am aflat printre cei selecţionaţi, apoi pentru că printre numele selecţionate sunt artişti români foarte importanţi, atât din ţară, cât şi din diaspora, pe care eu îi preţuiesc şi respect. Acesta este ineditul şi apoi, locul, galeria Cite Internationales des Arts. Dacă aceasta este prima expoziţie la care particip în Paris, vă daţi seama că sunt marcat de tot ce înseamnă acest minunat oraş creat de artişti. Este prima experienţă şi asta nu se uită, vor mai fi şi altele, dar nu ca aceasta, pentru că este prima. Eu nu am mai fost la Paris, îl ştiam din cărţi şi din albume.
„DA, SUNTEM ROMÂNI ŞI PUTEM ŞI STĂM CU FRUNTEA SUS”
Rep.: Cum se văd „România contemporană” şi artiştii săi în Franţa?
G. C.: Este o expoziţie de înaltă ţinută estetică, bine panotată, realizată profesionist, cu respect atât pentru artişti, cât şi pentru obiectul de artă. În această expoziţie se vede preocuparea artiştilor români pentru un discurs plastic coerent, fiecare cu demersul, preocupările şi cercetările personale, formulări estetice ale timpului istoric pe care îl trăim. Frumuseţea constă în diversitate, originalitate şi o anumită stare universală: da, suntem români şi putem şi stăm cu fruntea sus, pentru că suntem la fel de preocupaţi şi cu rezultate artistice la fel ca şi celelalte neamuri: francezi, spanioli, italieni... Chiar dacă avem o imagine... şifonată, mai ales în Franţa, această expoziţie m-a determinat să mă mândresc că sunt şi eu participant cu trei lucrări şi pot fi şi eu un reprezentant al ţării mele şi, implicit, al Constanţei.
Rep.: Cum au perceput francezii această expoziţie a românilor?
G. C.: Pentru francezi, expoziţiile internaţionale au un caracter permanent. Ei nu sunt aşa entuziaşti ca mine, dar am simţit că expoziţia a fost bine primită, iar un număr mare de personalităţi a fost prezent la vernisaj.
„FRANCEZII ÎŞI RESPECTĂ ARTIŞTII, AU CONŞTIINŢA VALORII ACESTORA”
Rep.: Ce v-a atras atenţia în mod special acolo, în ţara unde s-au născut atât de multe curente artistice?
G. C.: La tot pasul este un act de cultură, monument, arhitectură, muzee, galerii, teatre, manifestări artistice din toate timpurile şi ale tuturor neamurilor, din antichitate şi până astăzi. În puţinul timp pe care l-am avut, am sesizat anumite reacţii ale parizienilor faţă de arte. Ei au respect pentru creaţia artistică. Am fost impresionat de felul în care veneau parizienii la Retrospectiva „Matisse”, ca la operă, în costum şi rochii elegante. Ei îşi respectă artiştii, au conştiinţa valorii acestora, se simt şi respectaţi la rândul lor. Cred că ţine de educaţie: oamenii intră în muzee, am văzut o mulţime de elevi, care făceau ore în muzee, dar ei nu-s săraci ca noi, însă noi nu vrem să ne îmbogăţim altfel, vrem doar banii. Cultura este conştiinţa unei naţiuni. Cultura, nu banii.
Este o efervescenţă artistică, simţi asta, la tot pasul galerii, vernisaje, cu diferite formulări, nimeni nu deranjează pe nimeni, fiecare are libertate de manifestare. (Va urma.)