România este în stare de alertă radioactivă, după ce incendiile de vegetație izbucnite marți în zona centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl au determinat creșterea nivelului radiaţiilor de zece ori față de limita normală. Măsurătorile nivelului de radiaţii au fost făcute de inspectorii specializaţi în zona de excluziune, potrivit rt.com. Dan Popescu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat ieri că România nu va fi afectată în următoarele 36 de ore de acest nor radioactiv. Ministerul Mediului a cerut însă Agenției Naționale de Meteorologie să monitorizeze calitatea aerului, 24 de ore din 24. ”În intervalul 2 iulie, ora 12.00 - 3 iulie, ora 6.00, circulaţia aerului la nivelul solului va fi, în general, slabă în partea de vest a Ucrainei, orientată de la nord spre sud (câmp anticiclonic, extins şi deasupra României). În cursul zilei de vineri, 3 iulie, direcţia de deplasare a maselor de aer va fi, în general, de la nord - nord-est spre sud - sud-vest. Rularea modelului de dispersie indică faptul că un nor poluant care s-ar forma în jurul Centralei nucleare de la Cernobîl s-ar putea deplasa, în următoarele 36 de ore, înspre graniţa de est a ţării noastre, dar, deoarece deplasarea ar fi lentă, nu ar pătrunde deasupra teritoriului României”, avertizează ANM. Potrivit meteorologului Mariana Frățilă, de la Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, nu vom fi afectați de acest nor radioactiv. ”S-a făcut o simulare de dispersie, iar ANM a dat o informare pentru ca populația să știe în ce măsură ar fi afectată sau nu. Din punct de vedere meteorolgic, norul e tangent la granița de est, dar nu ar afecta România”, a declarat meteorologul, pentru cotidianul ”Telegraf”.
Zona din jurul reactorului nuclear avariat de la Cernobîl, Poleskoie, este contaminată cu Cesiu 137. Concentraţiile acestui element radioactiv au atins ceea ce experţii numesc ”secvenţă peste normă”, adică un nivel de radioactivitate foarte ridicat, potrivit Inspectoratului pentru Sectorul Nuclear de Stat al Ucrainei, SNRI. Cesiu 137 este unul dintre cele mai periculoase elemente nucleare, iar concentraţiile acestei substanţe radioactive care se acumulează în organismul uman duc la leucemie şi diferite tipuri de boli canceroase, au avertizat experţii. Centrala nucleară de la Cernobîl a fost distrusă de accidentul nuclear din 26 aprilie 1986. Locuitorii din zona contaminată au fost evacuaţi. Uzina nucleară de la Cernobîl se află la aproximativ 100 km distanţă de Kiev, capitala Ucrainei.
Între timp, Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei a informat că incendiul izbucnit marţi a fost pus sub control, dar că focul nu ar fi fost stins în totalitate. 117 pompieri şi 24 de unităţi cu echipament de stins incendii se află la locul dezastrului.
MĂSURI DE PROTECȚIE Două măsuri de protecție a populației pot fi luate, dacă norul radioactiv de la Cernobîl ajunge în România, a declarat, pentru DCNews, profesorul Dan Mânăstireanu, expert în medicina de dezastru. ”Incendiile ridică la înălțimi considerabile particule contaminate radioactiv, care se pot răspândi la distanțe mari, ajungând pe sol, pe clădiri sau în contact direct cu populația. În cazul în care curenții atmosferici vor deplasa deasupra României norul radioactiv de la Cernobîl, se pot lua două măsuri simple de protecție a populației. Esențială este evitarea contaminării, ceea ce presupune reducerea timpului petrecut în aer liber și mai ales a expunerii. Se recomandă, deci, ca la deplasările în aer liber să fie purtate o pălărie de soare și haine care să acopere cât mai mult suprafața expusă, urmând ca acestea să fie spălate des. Altă metodă de protecție presupune folosirea măștilor chirurgicale la deplasările în aer liber. O mască sau un simplu tifon reprezintă un filtru eficient pentru particulele încărcate radioactiv, care altfel ar intra în plămâni și ar fi reținute în organism. Masca este recomandată în special bicicliștilor sau alergătorilor, care au o frecvență respiratorie crescută și, astfel, se pot contamina cu o doză de particule radioactive mai mare. Pe măsură ce ploile necontaminate ar spăla praful radioactiv, riscul se reduce și aceste măsuri de autoprotecție nu mai sunt necesare. Acestea sunt, în prezent, doar ipoteze, vorbim în principiu despre ce se face într-o situație ipotetică. Nu știm dacă norul respectiv va ajunge în zona țării noastre și nici care va fi încărcătura de radiație. Vor fi făcute măsurători și se va ști precis dacă este un pericol sau nu”, a spus prof. Dan Mânăstireanu.