DIN PĂCATE... Evaluarea unui calendar de politici, integrarea sa într-o hartă de parcurs și deducerea unui termen realist de aderare la zona euro sunt pașii rezonabili care urmează pentru România, apreciază viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Bogdan Olteanu, care nu crede nicidecum în beneficiile rămânerii în afara zonei euro. „Este neserioasă abordarea intrării în zona euro a unei economii necompetitive. Trecând de faptul evident că nu ne-ar lăsa CE să facem asta, nu ar fi în interesul românilor să ne grăbim. Nevoia noastră de convergență reală este stringentă, iar obiectivele pentru următorii ani, deși nespectaculoase, sunt esențiale și, din păcate, nu pot fi înlocuite prin altele mai rapide. Nu există substitut pentru creșterea de productivitate“, a spus ieri Olteanu, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. El a punctat că 2019 nu a fost neapărat o țintă imposibilă pentru intrarea în zona euro (la momentul anunțării sale), însă a devenit pe parcurs, din cauza faptului că autoritățile nu au schițat niciun plan - „Noi (BNR) l-am calificat drept un target foarte ambițios, apreciind că va funcționa drept ancoră pentru politicile publice“.

AFARĂ NU-I BINE Olteanu și-a exprimat neîncrederea în argumentele rămânerii în afara uniunii monetare, nici pentru România și nici pentru aproape orice alt stat european. Discuția rămâne deschisă doar în cazul Marii Britanii. „Pe termen mediu, dacă vrem să ne păstrăm rolul major în plan internațional (economic, politic și cultural), trebuie să intrăm în terenul numerelor mari și din punctul de vedere al populației, PIB, exporturilor și fluxurilor de capital“, a mai declarat viceguvernatorul băncii centrale. Discuția ajunge, mai devreme sau mai târziu, și la necesitatea implementării de reforme, mai bine acum, când ne putem folosi de avantajul cursului valutar, decât mai târziu, când vor fi mult, mult mai dureroase. În prezent, cel mai probabil termen pentru aderare este 2025.