Pe 28 octombrie, când un frumos capitel ionic din calcar, decorat cu volute, frunze și ove, era scos din pământul antic al Mangaliei, cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc spunea că latura de est a cetății Callatis, de pe malul Mării Negre, poate să „ascundă” și alte artefacte valoroase. Într-adevăr, cu prilejul lucrărilor de reabilitare a Aleii Teilor, incluse în cadrul proiectului „Modernizare și amenajare zonă turistică centrală în municipiul Mangalia”, a ieșit la suprafață, pe 2 noiembrie, o altă mărturie a unor timpuri demult apuse: o fântână antică, aflată la doar jumătate de metru adâncime față de nivelul de călcare.

FÂNTÂNĂ DE FORMĂ PENTAGONALĂ, ALCĂTUITĂ DIN ZECE RÂNDURI DE PIATRĂ „Am descoperit o dală mare din calcar, cu lungimea de 70 cm, lățimea de 50 cm și grosimea de 15 cm. După ce a fost îndepărtată această piatră, am observat o fântână de formă pentagonală, la suprafață, cu o adâncime de un metru și jumătate, alcătuită din zece asize (rânduri de piatră). Una dintre pietrele de la suprafață pare a fi o stelă funerară, care a fost refolosită la construcția fântânii. Am săpat în interior până la adâncimea de trei metri (de la nivelul actual al solului) și am constatat că diametrul s-a lărgit până la 140 cm și a căpătat forma circulară. În funcție de modul de construire și materialul ceramic descoperit în fântână, împreună cu responsabilul științific al șantierului, dr. Mihai Ionescu, am datat fântâna în perioada romană”, a spus cel care supraveghea lucrările: șeful Muzeului „Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

În aceeași zonă au mai fost scoase la suprafață fragmente de coloană, material ceramic, dar și un toc de ușă cioplit în piatră.

Descoperirea este excepțională, motiv pentru care ar trebui valorificată, văzută de cât mai multă lume. „Discutând cu managerul de proiect, Sebastian Gherfi, am ajuns la concluzia că ar fi bine ca fântâna să fie conservată in-situ, să fie protejată și acoperită cu sticlă sau plexiglas, pentru a putea fi văzută și admirată de locuitorii Mangaliei, specialiștii în istorie și arheologie, elevii, studenții și turiștii care vor vizita Mangalia în următoarele decenii. Fântâna poate deveni chiar un punct de atracție pentru turiști. Este un monument arheologic de excepție, care merită să fie pus în valoare în cadrul proiectului de reabilitare a falezei Mangaliei”, a precizat cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

ÎNTEMEIATĂ DE DORIENI, DISTRUSĂ DE AVARI ȘI SLAVI Pentru cei care doresc să afle istoria anticei cetăți, dr. Sorin Marcel Colesniuc face o scurtă prezentare a înfloritoarei așezări de la Marea Neagră: „a fost întemeiată, conform izvoarelor istorice scrise, la sfârșitul secolului al VI-lea î.Chr. de coloniștii dorieni veniți din Heracleea Pontică. În secolul I î.Chr., cetatea a intrat sub stâpânirea Imperiului roman, apoi sub stâpânirea Imperiului bizantin, până la începutul secoluluiVII d.Chr., când a fost definitiv distrusă de avari și slavi - popoare migratoare”.

Citește și:

Descoperire arheologică senzațională la Mangalia