Pentru o zi

„Oamenii Timpului“ au redeschis Cazinoul din Constanța

Cultură 15 Septembrie 2016 / 17:35 3038 accesări

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Bucureşti, academicianul Şerban Sturdza

Pianista de renume internațional Raluca Știrbăț, iniţiatoarea campaniei de salvare a casei lui George Enescu de la Mihăileni

Colocviile „Oamenii Timpului” au debutat, joi, la Constanța, într-o clădire emblematică pentru întreaga țară, Cazinoul, care are nevoie de urgență de reabilitare. Dezbaterea despre soarta Cazinoului, despre patrimoniul regal la Marea Neagră, dar și despre casa lui Enescu de la Mihăileni, precum și expoziția „Scurtă istorie în imagini a Cazinoului din Constanța” au constituit punctele centrale ale întâlnirii care s-a desfășurat într-una dintre sălile de legendă ale edificiului de pe faleza Constanței. La dezbatere au luat cuvântul oameni de cultură constănțeni, dar și invitați speciali, precum preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Bucureşti, academicianul Şerban Sturdza, și pianista de renume internațional Raluca Știrbăț, iniţiatoarea campaniei de salvare a casei lui George Enescu de la Mihăileni.

În deschiderea dezbaterii, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a menționat că o campanie precum cea inițiată de revista ieșeană „Timpul” „înscrie Constanța pe o hartă a normalității”.

Punând semnul egal între patrimoniu, moștenire și autenticitate, academicianul Şerban Sturdza a spus: „Clădirea aceasta (n.r. Cazinoul) ar trebui pusă în valoare cât mai repede”. Acesta a mai spus că restaurarea ar trebui să se facă printr-o documentare temeinică, tocmai pentru a nu modifica imaginea interioară a clădirii, așa cum s-a întâmplat la ultimele intervenții asupra edificiului-simbol al Constanței, vorbind despre existența „multor lucruri contrafăcute”. „În condițiile în care lucrurile și istoria se falsifică zi de zi în funcție de interesele momentului, problema autenticității este foarte importantă”, a mai spus academicianul Şerban Sturdza, dând ca exemplu casa lui Brâncuși de la Târgu Jiu, care există pentru public, dar care nu oferă niciun indiciu real pentru istorici și antropologi.

ENESCU, CASA DE LA MIHĂILENI ȘI ULTIMUL POPAS DE LA CONSTANȚA

Pianista și iniţiatoarea campaniei de salvare a casei lui George Enescu de la Mihăileni, Raluca Știrbăț, a spus că are amintiri foarte intense și frumoase din vacanțele sale la Constanța. „Cazinoul m-a marcat. Era un pol de frumusețe, de strălucire, de eleganță în atmosfera gri-cenușie, friguroasă care mi-a marcat copilăria și adolescența (...) Este o bijuterie art nouveau cum rar întâlnești în altă parte”, a mai spus Raluca Știrbăț. Evocarea Cazinoului de altădată a fost un preambul pentru a vorbi despre o altă clădire istorică, extrem de modestă în comparație cu impunătorul edificiu de la Marea Neagră: casa din lut, paie și lemn a lui Enescu de la Mihăileni, acolo unde a locuit și a fost îngropată mama sa. Casa construită după „proporțiile de aur” este în prezent reabilitată în proporție de 95%, cu ajutorul unor meșteri locali. „Firme importante de construcție din București nu ar fi putut să facă ce au făcut niște meșteri locali”, a spus academicianul și arhitectul Şerban Sturdza. „Am fost nevoită să repun Mihăilenii pe o hartă culturală istorică, muzicală românească”, a spus Raluca Știrbăț. De altfel, Casa lui Enescu a fost un alt subiect propus spre dezbatere în colocviile „Oamenii Timpului”. Știrbăț a subliniat că Enescu obișnuia să-și petreacă vacanțele atât la casa tatălui său, Costache, din Cracalia, cât și la casa mamei sale, Maria, din Mihăileni. De altfel, aceasta a evocat un moment important din viața lui Enescu, petrecut la Mihăileni, în august 1946, când marele muzician român și-a cufundat fața în pământul de la mormântul mamei, preț de jumătate de ceas, pentru a-și astâmpăra dorul de țara natală pe care avea să nu o mai vadă niciodată. Peste puțin timp, pe 6 septembrie 1946, Enescu părăsea defintiv țara, luând vaporul din Constanța.

O ASOCIAȚIE PENTRU SCHIMBAREA LA FAȚĂ A PENINSULEI

Revenind la Cazino, acad. Şerban Sturdza a spus că la Constanța ar trebui să se constituie o asociație pentru zona peninsulară, pentru a o transforma „într-un peisaj cultural de primă mână”. Recomandarea sa a fost întărită și de directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, care a subliniat că este o datorie morală refacerea fiecărui monument de arhitectură din acest spațiu reprezentativ al Constanței.