Preşedintele francez, Francois Hollande, le-a adus un omagiu, ieri, poliţiştilor ucişi în atentatele de la Paris, într-o ceremonie solemnă în cursul căreia le-a acordat cu titlu postum Legiunea de onoare, cea mai înaltă distincţie franceză. „Clarissa, Franck, Ahmed au murit pentru ca noi să putem trăi liber”, a declarat președintele Hollande în memoria celor trei poliţişti, Clarissa Jean-Philippe, tânăra ucisă joi la sud de Paris, Franck Brinsolaro şi Ahmed Merabet, ucişi miercuri în atacul de la redacţia revistei satirice „Charlie Hebdo”.

Pe de altă parte, peste 2.000 de persoane, alături de oficiali israelieni şi francezi, au asistat ieri, la Ierusalim, la funeraliile a patru evrei ucişi vineri de un islamist într-un magazin cu specific evreiesc din Paris. O mulţime considerabilă, formată din rude, oficiali şi persoane anonime din Franţa şi Israel, s-a reunit la prânz în imensul cimitir Har Hamenuhot, unde au fost înhumaţi Yohav Hattab, Yohan Cohen, Philippe Braham şi François-Michel Saada. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi preşedintele Reuven Rivlin au participat la aceste funeralii, la care Franţa a fost reprezentată de ministrul Ségolène Royal. Premierul Netanyahu a afirmat că liderii din lumea întreagă încep să înţeleagă ameninţarea reprezentată de extremismul islamist după atentatele de săptămâna trecută din Franţa. La rândul său, Ségolène Royal a declarat că „antisemitismul nu îşi are locul în Franţa”.

NUMEROȘI SUSPECȚI Ancheta continuă însă și nu mai puțin de șase membri ai celulei teroriste care a comis atentatele de săptămâna trecută de la Paris ar putea fi în continuare în libertate, a avertizat poliţia franceză. Potrivit unor surse oficiale, poliţia caută în regiunea pariziană un autoturism Mini Cooper înmatriculat pe numele lui Hayat Boumeddiene, soţia lui Amedy Coulibaly. Premierul francez, Manuel Valls, a declarat deja că Amedy Coulibaly a avut fără îndoială un complice şi că urmărirea va continua pentru găsirea persoanelor care i-au ajutat pe atentatori. Totodată, lidera formațiunii franceze de extremă dreapta Frontul Național, eurodeputata Marine Le Pen, a cerut din nou suspendarea imediată în Europa a aplicării acordului de liberă circulație Schengen.

Justiţia franceză a pronunţat pentru prima dată condamnări pentru susţinerea terorismului, un delict introdus recent în Codul penal francez, după atentatele de la Paris. La Toulouse, un tânăr de 21 de ani a fost condamnat la zece luni de închisoare cu executare după ce şi-a exprimat, într-un tramvai, solidaritatea faţă de autorii atacului de la redacţia revistei satirice franceze „Charlie Hebdo”, Cherif şi Said Kouachi.

Un francez arestat în Bulgaria pe 1 ianuarie, pentru că a încercat să ajungă în Siria, este suspectat că ar fi avut legături cu Chérif Kouachi, unul dintre autorii atentatului comis la sediul săptămânalului satiric. Mandatul european de arestare emis de Franţa pe numele lui Fritz-Joly Joachin menţionează acuzaţia de participare la o grupare infracţională armată al cărei obiectiv era organizarea unor acţiuni teroriste. Fritz-Joly Joachin, de 29 de ani, de origine haitiană, a fost arestat împreună cu copilul său, pe 1 ianuarie, în timp ce încerca să treacă frontiera dintre Bugaria şi Turcia la bordul unui autobuz. Parchetul din Haskovo a anunţat iniţial că acesta era vizat de un mandat european de arestare, după ce soţia sa l-a acuzat de răpirea fiului lor, de trei ani, pe 30 decembrie, cu scopul de a-l duce alături de jihadiştii din Siria şi de a-l educa în conformitate.

Ziua de ieri a fost însă decisivă pentru noul număr al săptămânalului satiric „Charlie Hebdo”, primul după atacul terorist care i-a decimat redacția. Numărul 1.178 a fost tipărit în trei milioane de exemplare. Noua ediție a prilejuit însă multiple apeluri la calm, după ce s-au intensificat atacurile anti-musulmane pe întreg teritoriul țării. Principalele organizații musulmane din Franța au făcut apel la comunitatea islamică să își păstreze calmul și să respecte libertatea de opinie. Desenul de pe prima pagină îl reprezintă pe profetul Mahomed ținând în mâini o pancartă cu inscripția „Je suis Charlie”. Desenului îi este asociat comentariul: „Totul este iertat”. 

AVALANȘĂ DE MĂSURI Coordonatorul european al luptei împotriva terorismului, Gilles de Kerchove, a îndemnat statele UE să accelereze aplicarea unei serii de acţiuni, decise în urmă cu un an, în vederea prevenirii radicalizării şi consolidării luptei împotriva ameninţării combatanţilor islamişti. „Reuniunea de la Paris între miniştrii de Interne din 12 ţări UE şi omologii lor american şi canadian a arătat urgenţa aplicării unui program de acţiune hotărâtă, în urmă cu peste un an”, a declarat Gilles de Kerchove într-un mesaj video postat pe Twitter. Aceste măsuri privesc prevenirea radicalizării în închisori şi pe internet, schimbul de informaţii, îmbunătăţirea controalelor la frontierele externe ale UE, detectarea mişcărilor suspecte şi cooperarea cu ţări terţe, în special cele traversate de către europeni radicalizaţi în drum către Siria şi Irak. Summitul liderilor UE prevăzut pe 12 februarie la Bruxelles va fi consacrat luptei împotriva terorismului şi radicalizării europenilor. Miniştrii Afacerilor Externe, dar şi cei de Interne şi ai Justiţiei au fost mandataţi să facă progrese. Şefii diplomaţiilor europene se vor întâlni pe 19 ianuarie, la Bruxelles, iar miniştrii de Interne pe 29 ianuarie, la Riga, în Letonia.

Măsurile împotriva suspecților de terorism au ca exemplu strategiile americane. Amedy Coulibaly, ucis vineri, după luarea cu asalt a unui magazin evreiesc parizian, în care a omorât patru persoane şi a ţinut mai mulţi ostatici, figura pe lista americană cu terorişti. „Coulibaly se afla pe această listă de o vreme”, a declarat un oficial american pentru CNN, care a precizat că jihadistul de 32 de ani era inclus pe o amplă listă cu terorişti potențiali (lista TIDE), care cuprinde circa un milion de nume. Autorităţile americane au confirmat deja că fraţii Kouachi figurau de mai mulţi ani pe lista lor neagră a terorismului. Și serviciile secrete germane se tem că musulmani fundamentalişti ar putea comite în Germania atacuri teroriste similare cu cele din Franţa, soldate cu 17 morţi. Un document al Serviciului de informaţii al poliţiei germane (BKA), aparținând filialei din Wiesbaden, citat de publicaţia „Die Welt”, prezintă o serie de conversaţii în favoarea islamiştilor postate după atacurile teroriste de la Paris, propunând comiterea unor atentate similare în Germania. „Însă nu există informaţii specifice privind pregătirea unui atac terorist”, dau asigurări autorităţile germane. „Atacurile din Franţa ar putea fi o scânteie pentru islamiştii din Germania predispuşi la asemenea acţiuni”, atrag atenţia serviciile secrete germane.

Peste ocean, secretarul american pentru Securitate Internă a anunţat consolidarea măsurilor de securitate şi supraveghere pe aeroporturi şi în apropierea clădirilor guvernamentale. În Canada, un bărbat originar din Ottawa, „radicalizat”, a fost arestat luni şi acuzat de participare la o activitate teroristă a cărei natură exactă nu a fost precizată. Arestarea lui Suliman Mohammed, de 21 de ani, este legată de arestările de vineri ale fraţilor gemeni Ashton şi Carlos Larmond. Aceştia sunt vizaţi de mai multe capete de acuzare legate de terorism, a precizat Jandarmeria Regală din Canada (GRC). Aceasta nu a menționat dacă cei trei bărbaţi se află pe lista de aproximativ 130 de persoane susceptibile să comită atacuri pe teritoriul canadian, precum cele în care au fost ucişi doi militari, în toamnă.

EXACERBĂRI Primarul oraşului Rotterdam, Ahmed Aboutaleb, le-a cerut musulmanilor care întorc spatele libertăţii să îşi facă bagajele şi să plece din Olanda. „Este de neînţeles să te întorci împotriva libertăţii ... Dar dacă nu îţi place libertatea, pentru numele lui Dumnezeu, fă-ţi bagajele şi pleacă”, a declarat Ahmed Aboutaleb în direct la televiziunea naţională olandeză, pentru emisiunea „Nieuwsuur“. „Trebuie să fie un loc în lume unde poţi fi tu însuţi, unde poţi fi sincer cu tine şi unde să nu te duci să ucizi jurnalişti nevinovaţi”, a adăugat edilul. „Este stupid, este de neînţeles. Pleacă din Olanda dacă nu îţi găseşti locul aici. Toţi acei musulmani bine intenţionaţi vor fi acum urmăriţi”, a adăugat acesta.

Peste jumătate din populaţia oraşului Rotterdam este formată din minorităţi etnice sau rezidenţi non-nativi. Ahmed Aboutaleb este născut în Maroc şi a devenit primarul acestui oraş în 2008. Aceasta nu este prima dată când primarul face comentarii controversate despre musulmanii olandezi. În 2004, a declarat că, dacă aceştia refuză valorile olandeze, ar trebui să ia primul avion şi să plece. Ahmed Aboutaleb nu este singurul politician olandez care s-a exprimat împotriva musulmanilor care sunt percepuţi ca fiind împotriva valorilor olandeze. Liderul Partidului Libertăţii (PVV), Geert Wilders, a fost pus sub protecţia poliţiei în 2004, pentru declaraţiile sale cu privire la Islam.

NOROCUL SUPRAVIEȚUITORULUI Tânărul care a stat ascuns opt ore sub o chiuvetă în tipografia din Dammartin-en-Goële, unde se refugiaseră vineri fraţii Kouachi, a declarat că se simte norocos că a supravieţuit, motiv pentru care a şi jucat la loto. Lilian Lepere, de 26 de ani, a povestit pentru France 2 cum s-a ascuns, cu ajutorul angajatorului său, în tipografia CTD din Dammartin-en-Goële, în momentul în care fraţii Said şi Cherif Kouachi au intrat şi s-au refugiat acolo. Știe că a avut noroc să scape nevătămat. În timpul emisiunii, a văzut imaginile cu şeful său, Michel Catalano, eliberat de fraţii Kouachi, care povestea cum i-a oferit răgazul pentru a se ascunde. „El mi-a oferit secundele necesare pentru a mă ascunde. Datorită lui sunt aici”, a afirmat Liliam Lepere. „Primul lucru pe care mi l-a spus când s-a deschis uşa a fost: „au Kalaşnikov“. Eu nu l-am crezut. Am văzut apoi pe faţa lui că nu era o glumă. Îi auzeam urcând şi mi-a spus: „Du-te şi ascunde-te!“”, şi-a amintit tânărul.

Lilian Lepere s-a refugiat atunci sub o chiuvetă, într-un dulap de 70x90 centimetri, cu adâncimea de 40 de centimetri, unde a stat opt ore şi jumătate. „Majoritatea timpului au stat în biroul directorului, situat alături. Dacă făceam un zgomot, loveam în zid”, a mai spus Lilian, continuând: „După primul schimb de focuri, unul dintre ei a deschis dulapul de alături. A deschis frigiderul. Era la 50 de centimetri (...). A băut deasupra chiuvetei, îi vedeam umbra. Am simţit pe spate apa care curgea prin sifon. Îmi spuneam că, dacă se şterge pe mâini cu prosopul agăţat de uşă, dulapul se va deschide. Aşa ceva nu vezi decât în filme. În acel moment, creierul încetează să mai gândească, inima se opreşte, încetezi să mai respiri”.

Tânărul a explicat că nu şi-a putut folosi telefonul mobil mai repede, pentru că stătea ghemuit în dulapul de sub chiuvetă şi nu avea acces la buzunar. La un moment dat l-a luat şi primul lucru pe care l-a făcut a fost să-l mute pe modul silenţios, pentru că era pe vibraţie. Ulterior, Lilian Lepere le-a trimis mesaje membrilor familiei sale, iar unul dintre aceştia i-a răspuns că se află alături de poliţie. Când a intrat în legătură cu poliţia, a reuşit să le ofere detalii despre sediul firmei şi a primit asigurări că în momentul asaltului o echipă va veni să îl caute. „Jandarmeria mă avertizase în mesaje că o echipă va veni să mă caute şi că nu trebuie să mă mişc. Dar când am înţeles că poliţiştii vor intra, nu m-am supus. Îmi era teamă că cei doi fraţi au pus bombe în clădire”, a povestit el, adăugând că a ieşit din dulap. În final, nu a fost nicio explozie, doar zgomotele salvatorilor săi, care l-au preluat şi l-au scos din clădire pe fereastră.