EȘEC DUPĂ EȘEC Cu câteva luni în urmă, Banca Națională a României (BNR) a ieșit public și a avertizat că relaxarea fiscală ar provoca o supraîncălzire a economiei. Pentru a-și susține opinia, BNR a prezentat estimările proprii pentru evoluția inflației în următorii doi ani - „După doi ani de deflație (2015 - 2016), inflația va crește brusc până aproape de 2,9%, în 2017. Un șoc fiscal pozitiv ar împinge economia peste potențial, ceea ce ar duce la repetarea istoriei din intervalul 2006 - 2009“. Analistul Florin Cîțu a demontat cele trei idei de bază pe care banca centrală și-a construit - în primul rând, o bancă centrală independentă n-ar permite o asemenea variație a inflației; în al doilea rând, este extrem de greșit să luăm decizii de politică monetară/fiscală pe baza PIB-ului potențial; și, în al treilea rând, piața nu vede supraîncălzirea cu care ne amenință BNR, băncile oferind randamente tot mai mici la instrumentele financiare pe termen mediu și lung. „Acum, banca centrală dă semne că își schimbă opinia. Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu ne spune că inflația rămâne sub 2% până la finele lui 2017. E o informație ignorată, dar care are implicații majore pentru politica economică. În estimarea lui Olteanu (nu știu dacă BNR și-o asumă), inflația ar rămâne sub țintă pentru aproape cinci ani! Deja știm că, în august, deflația a fost mai mare decât prognoza banca centrală. E posibil ca scăderea prețurilor să continue până în 2017. În aceste condiții, e greu de crezut că nu va fi influențat comportamentul actorilor din economie. Și aici apare marea problemă: BNR poate să ignore șocul inițial și să spună că e doar o situație tranzitorie, dar nu poate să ignore cinci ani cu inflație sub țintă (din care doi ani cu deflație). Ce șoc tranzitoriu ține cinci ani?!?“, notează Cîțu, pe blogul său.

CE-I DE FĂCUT În opinia analistului, este timpul ca BNR să se uite la alte cauze ale estimărilor ratate de inflație. O cauză pentru deflația curentă este politica monetară prea restrictivă din anii precedenți. Și, cum BNR strânge și acum cureaua, scenariul prezentat de Olteanu pare mult mai realist, spune Cîțu - „Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună cei de la BNR, la următoarea ședință, este asta: când va reveni inflația la ținta de 2,5% (acesta fiind obiectivul fundamental și unic al unei bănci centrale)? Perioadele lungi în care inflația rămâne sub țintă afectează credibilitatea BNR și este un cost pe care nu ni-l permitem. Eu spun că banca centrală trebuie să scadă dobânzile, să reducă rezervele minime obligatorii și să lase cursul valutar liber, dacă vrea să salveze ce-a mai rămas din imaginea sa“.

Citește și:

Reducerea taxelor, deturnată de propagandiști

Adevărata redresare economică... o să ne doară

De ce tot scad prețurile?