Nume de prestigiu ale istoriografiei române de astăzi, precum Constantin Buşe, Gheorghe Buzatu, Ionel Cândea, Stela Cheptea, Horia Dumitrescu, Ioan Mitrea, George G. Potra, Ioan Scurtu, Petre Ţurlea, au cinstit, pe stil vechi, memoria „Apostolului neamului”, Nicolae Iorga, la 140 de ani de la naşterea sa. În cadrul simpozionului care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, la Muzeul Unirii de la Focşani, preşedintele Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, conf. univ. Stoica Lascu, alături de care s-a aflat muzeograful constănţean dr. Lavinia Gheorghe, a făcut o interesantă propunere, însuşită, în unanimitate, de cei prezenţi.

Reporter (Rep.): În ce a constat manifestarea la care aţi participat?

Stoica Lascu (S. L.): Aşa cum cititorii ziarului dvs. cunosc, în iunie s-au împlinit 140 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga (5/17 iunie 1871), aniversare care a fost marcată, din nefericire, cu multă parcimonie, ici-colea, în doar câteva locuri din ţară. La Constanţa, membrii Filialei Societăţii de Ştiinţe Istorice au organizat, la Năvodari, manifestarea memorial-ştiinţifică „Iorghiana 140”, aflată la a XI-a ediţie. Spun „din nefericire” căci instituţiile academice naţionale - Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia însăşi -, cele mai multe dintre muzee, facultăţile de profil şi bibliotecile judeţene nu au onorat, aproape deloc, memoria „Apostolului Neamului”, cum a fost numit, la vremea sa, marele istoric, om de cultură şi patriot ivit pe lume în urmă cu 140 de ani.

Rep. În cadrul simpozionului, aţi făcut şi o propunere pentru cinstirea şi eternizarea numelui marelui Iorga. Despre ce este vorba?

S. L.: Pornind tocmai de la aceste dureroase constatări, într-o vreme când naţiunile şi statele îşi promovează, într-o lume tot mai globalizată, cu mult profesionalism, consecvenţă şi persuasiune, acele particularităţi identitare şi acele personalităţi care le fac cinste într-o Europă a naţiunilor, am propus ca Parlamentul să adopte data de 5 iunie, când s-a născut Nicolae Iorga, drept Ziua Istoriografiei Române.

Rep.: Cum credeţi că se va concretiza această iniţiativă?

S. L.: Am propus ca statuia sa să fie pusă pe soclul, încă gol, din scuarul Pieţei Presei Libere din Capitală, acolo unde, altădată, se afla, în Piaţa Scânteii, statuia lui V.I. Lenin. 5 Iunie va deveni astfel, alături de 15 Ianuarie - când s-a născut Eminescu, Ziua Culturii Naţionale - una din datele-reper ale identităţii româneşti, ale culturii europene moderne. Nu am nicio îndoială că aleşii neamului vor achiesa la această propunere, avansându-se deja, de către participanţi, numele senatorului constănţean Puiu Haşotti, vechi slujitor al lui Clio, drept posibil iniţiator parlamentar.