Subfinanţarea sistemului sanitar din România, dar şi lipsa specialiştilor au determinat multe autorităţi locale, devenite ordonatori principali de credite ai unor spitale, să apeleze, pentru dezvoltarea unităţilor sanitare, la parteneriatele public-privat. Este singura şansă ca populaţia din judeţele ţării să aibă acces la servicii medicale de calitate, care să le salveze viaţa. Judeţul Constanţa se numără printre cele care au spus un „da” hotărât dezvoltării sistemului sanitar local. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a dorit cu orice preţ ca şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” (SCJU) să se poată salva inimile constănţenilor, în condiţiile în care incidenţa prin infarct miocardic acut (IMA) era de peste 10%. Înainte de a fi pus la punct, în premieră pentru România, un Centru de cardiologie invazivă de ultimă oră la SCJU, constănţenii erau nevoiţi să bată drumul la Bucureşti pentru ca viaţa lor să fie salvată. Numai ei ştiau cum ajungeau, dacă ajungeau. Medicii au precizat că timpul este esenţial în intervenţiile de salvare. Astfel, pentru prima dată în România, SCJU urma să amenajeze, exact lângă Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU), similar marilor unităţi sanitare din lume, un centru care să salveze inimile constănţenilor. Centrul se numeşte „Cardiolife”, fiind un parteneriat public-privat. Intervenţiile care au loc aici sunt posibile datorită sprijinului financiar acordat, exclusiv, de către autorităţile locale. Proiectul s-a dovedit a fi un succes. Au trecut doi ani de când a fost deschis, iar inimile a sute de constănţeni au fost salvate de către specialişti.

NE COMPARĂM CU BUCUREŞTI Chiar dacă SCJU a demonstrat că şi la Constanţa pot fi salvate inimi, Ministerul Sănătăţii încă nu a inclus judeţul nostru în programul naţional de IMA. Şeful Secţiei de Cardiologie a SCJU Constanţa, dr. Irinel Parepa, a precizat că s-a redus semnificativ mortalitatea prin infarct şi ne situăm foarte bine la nivel de ţară. “Aceasta se datorează şi reducerii timpului de diagnosticare şi de prezentare la spital a pacienţilor critici, bunei funcţionări a echipelor SMURD, dar şi faptului că unitatea de intervenţie este chiar lângă UPU. Pacientul care este diagnosticat IMA merge direct la intervenţia coronariană”, a declarat medicul-şef. Ea a ţinut să sublinieze şi faptul că, în ultimele luni ale lui 2013, în Cardiologie serviciul de gardă a fost suplimentat. „Am beneficiat de toate aceste premise favorabile. Judeţul nostru are o cifră de mortalitate de 4,7% în 2013, comparabil cu Bucureştiul, în vreme ce în restul regiunilor din sud-estul României, aceasta este de 10,5%”, adaugă ea. Medicul-şef susţine că MS ar trebui să introducă şi SCJU în programul naţional de IMA, pentru că nu este normal ca finanţarea să vină doar de la autorităţi.

SE IMPUNE INTERVENŢIA RAPIDĂ! Dr. Klovenski Milovan, medic în cadrul Centrului „Cardiolife”, a explicat de ce este important să se intervină cât mai rapid. Imediat ce este stabilit diagnosticul de IMA, pacientul este trimis rapid la Centru. „Cu cât se intervine mai repede, cu atât se salvează mai repede o cantitate mai mare de miocard”, susţine medicul.

CUM SE PRODUCE IMA „Muşchiul inimii este vascularizat prin trei artere coronare. Acestea trebuie să fie permeabile pentru a aduce nutrienţi şi oxigen la nivelul muşchiului inimii. Dacă se închide unul dintre aceste vase, zona irigată moare, se transformă, în timp, într-o cicatrice care este inactivă din punct de vedere mecanic. Inima nu se mai contractă în porţiunea respectivă. Cu cât se desface mai repede vasul, cu atât se salvează o cantitate mai mare de muşchi şi inima are mai puţin de suferit”, a explicat dr. Klovenski Milovan. Aceste lucru se face în două feluri, a adăugat medicul. În primul rând, spune el, medicamentos. „Există medicamente care topesc cheaguri de sânge care au obstruat vasul”, spune medicul. În al doilea rând, există proceduri de cardiologie invazivă. „De obicei, cele două metode sunt complementare. Dacă Centrul este la distanţă faţă de spitalul unde s-a prezentat pacientul, se administrează tratamentul specific, după care pacientul este trimis de urgenţă într-un asemenea centru de cardiologie invazivă”, a subliniat medicul.

CE URMEAZĂ... Dr. Klovenski Milovan a precizat că, odată ajuns la centrul de cardiologie invazivă, pacientul este supus unei proceduri ce constă în implantarea unor structuri metalice la nivelul zonei de obstrucţie, care menţin vasul permeabil în timp. „De asemenea, cheagul de sânge, dacă este voluminos, poate fi aspirat prin dispozitivele specifice de care dispunem aici, la Constanţa”, a adăugat medicul. În 2013, Centrul de cardiologie invazivă a avut aproximativ 500 de pacienţi cu IMA.

Pacient salvat la „Cardiolife”

Unul dintre pacienţii care au beneficiat de serviciile Centrului „Cardiolife” de la Spitalul de Urgenţă Constanţa este Stere Nicea, de 51 de ani. Bărbatul a povestit cum a ajuns pe patul de spital şi a realizat că viaţa sa a fost salvată datorită existenţei Centrului. Era acasă, liniştit, în urmă cu câteva zile. Dintr-o dată a simţit o durere puternică în piept, durere pe care n-a mai întâlnit-o, aşa că a intrat în panică. „Am început şi să transpir, să am ameţeli, să mă simt tot mai slăbit. Soţia mea a chemat repede ambulanţa. Am ajuns la spital”, a spus el. Aici a fost preluat urgent şi trimis către Centru, pentru intervenţie. A fost salvat.

Sfaturi medicale

IMA poate fi prevenit, sunt de părere medicii. Dr. Parepa a arătat că IMA este doar un aspect dramatic al patologiei cardiovasculare. „Pacientul cu risc cardiovascular este sedentar, cu stres, care fumează, care consumă alimente nepotrivite, care nu-şi tratează bolile ce induc risc, precum diabet, obezitate, dislipidemia (care dă tulburări lipidelor din sânge)”, spune ea. Totodată, dr. Parepa precizează că, pentru a scădea incidenţa, ar trebui modificat stilul de viaţă. „Trebuie mişcare zilnică, o dietă cât mai sănătoasă, trebuie tratate bolile ce ar putea duce la IMA”, spune ea.