Patru români sunt arestați pentru trafic de droguri în Malaysia. Unul a fost achitat, dar cazul va fi rejudecat, un altul a fost condamnat la 8 ani de detenţie, decizia nefiind definitivă, al treilea a fost condamnat la moarte şi s-a făcut recurs, iar al patrulea așteaptă începerea procesului. Atraşi de iluzia unui câştig uşor şi rapid, patru români au căzut în mrejele traficanţilor de droguri şi au ajuns în închisori din Malaysia, unde pentru traficul de droguri se aplică pedeapsa cu moartea. Legea Drogurilor Periculoase prevede că orice persoană care are asupra sa, fără o explicaţie legală, peste 40 grame de cocaină sau peste 50 grame de meta-amfetamină este prezumată ca făcând trafic şi este pasibilă de pedeapsa capitală. Autorităţile române s-au confruntat pentru prima dată cu astfel de situaţii în 2011, când a fost arestat în Malaysia primul cetăţean român - Laurenţiu-Marin Peity -, acuzat de deținere de droguri. Originar din Timişoara, Peity, acum în vârstă de 29 de ani, a crescut la un centru de plasament. Instanţa de fond a decis, în 11 octombrie 2014, achitarea acestuia, dar decizia a fost atacată de procurorul general al Malaysiei. Judecarea apelului a avut loc în 1 aprilie, când completul de judecată a hotărât să retrimită cazul spre rejudecare la instanţa de fond. În 2012, a fost arestat al doilea cetăţean român, iar procesul s-a derulat în perioada august-septembrie 2013. Ştefan Coroi, în vârstă de 29 de ani, de profesie mecanic, avea asupra sa 2,5 kilograme de metamfetamină în momentul reţinerii. El a fost condamnat la opt ani de închisoare şi zece lovituri de rotan (nuia groasă de bambus) de către instanţa de fond. Procurorul general a făcut apel, iar instanţa a decis achitarea. Decizia instanţei de apel a fost însă atacată cu recurs de către procurorul general, în prezent nefiind stabilit primul termen de judecare a recursului. Cel de-al treilea cetăţean român, Ionuţ Alexandru Gologan, în vârstă de 23 de ani, a fost arestat în 2012. Originar din Telega, județul Prahova, tânărul provine dintr-o familie dezbinată, fiind crescut de tată şi bunică, după ce mama lui a plecat din localitate în urmă cu mai mulţi ani. "Face parte dintr-o familie dezbinată. Maică-sa e plecată de mai mulţi ani din localitate. El a rămas cu tatăl şi cu bunica, a fost crescut de bunică. Bunica lui a fost funcţionar public în Primăria Telega. A fost crescut bine, era un copil cuminte, bun la învăţătură, dar, ştiţi cum este, când pun mâna grupuri din astea certate cu legile, ajungi unde a ajuns el", a declarat primarul Ilie Gheorghe. Tânărul a mers ultima dată acasă, la Telega, în luna iunie a anului 2012, când a ajutat la construcția unei case din localitate, apoi a plecat în Germania, unde a fost racolat de traficanţi de droguri. În bagajele tânărului, care lucra ca şofer cu jumătate de normă, au fost descoperite, în 26 iunie 2012, pe aeroportul internaţional din Kuala Lumpur, 1.494 de grame de metamfetamină. Procesul său a avut loc în perioada setembrie-octombrie 2013, iar în prima instanță Gologan a fost condamnat la moarte prin spânzurare. Decizia a fost atacată cu apel de către avocatul românului, dar în 16 februarie 2015 Curtea de Apel a menţinut decizia de condamnare. Avocatul tânărului a făcut recurs, această ultimă cale de atac putând dura şi până la nouă luni, potrivit practicii judiciare locale.

În cazul în care şi instanţa de recurs va menţine decizia, singura cale de evitare a execuţiei este graţierea. Actul de clemenţă poate viza înlăturarea executării pedepsei sau comutarea acesteia în închisoare. Demersurile privind graţierea pot fi făcute doar de către avocat, iar decizia aparţine sultanului din statul federal malaysian unde a avut loc infracţiunea, după emiterea unui aviz consultativ de către un comitet de graţiere. Procesul de graţiere poate dura până la cinci-șase ani. Toate cele patru cazuri în care sunt implicaţi cetăţeni români intră sub jurisdicţia sultanului de Selangor, stat aflat pe coasta de vest a peninsulei Malaysia. Ultimul român arestat anul trecut şi care este pasibil de pedeapa capitală aşteaptă prima înfăţişare în faţa instanţei de fond, dosarul său fiind în faza de urmărire penală. Bărbatul, în vârstă de 47 de ani, avea asupra sa 2,79 de kilograme de droguri, ambalate în 12 pungi de plastic care erau ascunse în bagaje. El venea de la Dubai şi se îndrepta probabil spre Vietnam, potrivit unui oficial malaysian. Toţi cei patru români au fost reținuți pe Aeroportul Internaţional din Kuala Lumpur, după ce în bagajele acestora au fost depistate stupefiante. Confruntate cu această situaţie fără precedent, autorităţile române au încercat să identifice măsuri de intervenţie, fiind atente, în acelaşi timp, să evite ingerinţe în procedurile judiciare din Malaysia. Pe lângă asistenţa consulară oferită de reprezentanţii Ambasadei României la Kuala Lumpur, au fost făcute demersuri la nivel politico-diplomatic, inclusiv prin completarea cadrului juridic bilateral. Potrivit legislaţiei din Malaysia, în faţa instanţelor judecătoreşti locale pot pleda doar avocaţi înscrişi în barourile din acel stat, astfel că autorităţile române au căutat pe plan local un avocat de renume care să fie specializat pe astfel de cazuri. În urma consultărilor cu celelalte ambasade ale statelor membre UE sau terţe la Kuala Lumpur, a fost ales Datuk Sivananthan, un avocat cu o rată de succes de 80% în dosarele penale gestionate direct. În plus, Sivananthan este primul avocat malaysian acreditat la Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie de la Haga, el fiind unul dintre avocaţii fostului lider sârb Slobodan Miloşevici. La propunerea MAE, aprobată de preşedinte şi de premier, statul român suportă cheltuielile aferente reprezentării legale a cetăţenilor români. De altfel, reprezentanţii României la Kuala Lumpur au fost prezenţi la toate termenele de judecată ale celor patru români şi le-au furnizat acestora, în mod regulat, obiecte de igienă personală, medicamente, cărţi şi ziare în limba română, precum şi sume de bani pentru convorbiti telefonice. În cazul lui Ionuţ Gologan, dată fiind gravitatea situaţiei, Ambasada menţine un contact telefonic săptămânal cu acesta şi îl vizitează frecvent. În 2012, MAE a decis crearea unui grup de lucru interinstituţional, format din autorităţi cu competenţe conexe în domeniu: Ministerul Justiţiei, DIICOT, Agenţia Naţională Antidrog, SRI şi Direcţia de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliției Române. Unul dint cele mai importante demersuri este cel al Ministerului Justiţiei (MJ), de completare a cadrului juridic bilateral. Astfel, MJ a iniţiat negocieri pentru încheierea a trei acorduri în domeniul cooperării judiciare în materie penală: Acordul privind asistenţa mutuală în cauze penale, Acordul privind extrădarea şi Acordul vizând transferul de persoane condamnate. Acordul privind extrădarea şi Acordul privind asistenţa mutuală în cauze penale au fost negociate pe fond şi în prezent se analizează posibilităţile de ”acomodare” a sistemelor legislativ-constituţionale ale celor două ţări. În ceea ce priveşte Acordul privind transferul de persoane condamnate, Malaysia nu dispune de temeiul legal pentru a continua negocierile, întrucât autorităţile de la Kuala Lumpur au astfel de înţelegeri doar cu statele unde se aplică pedeapsa capitală. Pe plan internaţional, Ministrul de Externe a făcut demersuri la nivelul grupurilor de lucru tehnice ale Comisiei Europene - COASI (grup de lucru privind statele din zona Asia-Oceania) şi COHOM (grupul de lucru pe problematica drepturilor omului), dar şi la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă, în vederea introducerii subiectului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, în condiţiile în care şi alte state europene - Marea Britanie, Franţa, Germania sau Bulgaria - se confruntă cu această problemă.