Pentagonul pregăteşte atacuri împotriva Siriei mai lungi şi mai intense decât s-a prevăzut, acestea urmând să dureze trei zile, a anunţat, ieri, „Los Angeles Times”. Strategii americani optează de acum pentru un atac masiv cu rachete, urmat rapid de altele asupra unor ţinte precise sau nedistruse de atacul iniţial, potrivit unor oficiali din cadrul Pentagonului, citaţi de cotidian. Planificatorii Pentagonului iau în considerare de acum participarea unor bombardiere ale forţelor aeriene, precum şi a cinci distrugătoare lansatoare de rachetă americane, care patrulează în prezent în estul Mării Mediterane, pentru a lansa rachete de croazieră şi rachete aer-sol, rămânând în afara ariei de acţiune a apărării antiaeriene siriene, potrivit raportului. Portavionul „Nimitz“ şi escorta sa - un crucişător şi trei distrugătoare poziţionate în Marea Roşie - pot lansa rachete de croazieră către Siria. „Vor fi mai multe salve şi o evaluare după fiecare raid, dar totul limitat la 72 de ore şi o indicaţie clară a momentului când va trebui să terminăm”, a declarat un ofiţer care are informaţii despre planurile militare.

Această schimbare de plan are loc într-un moment în care preşedintele Barack Obama continuă să pledeze în favoarea unei intervenţii în Siria, după atacurile cu armă chimică din 21 august, care au provocat sute de morţi. Încercând să le dea asigurări congresmenilor şi compatrioţilor săi, Barack Obama a promis, în alocuţiunea sa săptămânală de sâmbătă, că „nu este vorba despre un alt Irak sau despre un alt Afganistan”, reiterând că SUA nu vor trimite soldaţi la sol. Obama va înregistra astăzi un interviu cu trei mari reţele de televiziune şi posturile PBS, CNN şi Fox News. Difuzat în cursul serii, interviul va preceda mesajul către naţiune al lui Obama de mâine, înaintea votului Congresului. Potrivit „Los Angeles Times“, preşedintele este mai degrabă favorabil unui atac limitat cu un număr redus de avioane pentru bombardarea Siriei. Un ofiţer a declarat pentru cotidian că operaţiunea ar constitui o demonstraţie de forţă de mai multe zile, dar nu va modifica fundamental situaţia pe teren. „Atacul nu va avea un impact strategic asupra situaţiei actuale în război, pe care sirienii o controlează, dar luptele ar putea să dureze doi ani sau mai mult”, a declarat un alt ofiţer american.

Secretarul general al Casei Albe a recunoscut că atacurile în Siria ar putea conduce la riscul ca americanii să fie antrenaţi în mijlocul unui război civil sau chiar al unor represalii. „Riscurile de atacuri sunt multiple”, a recunoscut, ieri, Dennis McDonough, pentru CNN. Reafirmând că nu vor exista trupe la sol, el a refuzat totuşi să răspundă la o întrebare privind eventuala mobilizare a piloţilor de avioane. McDonough a refuzat să precizeze dacă vreo ţară a promis susţinere în echipamente sau trupe, sugerând că nu este cazul pentru aşa ceva în acest stadiu.

HOLLANDE ŞTIE Preşedintele francez, Francois Hollande, a afirmat sâmbătă că se aşteaptă ca un vot în privinţa Siriei să aibă loc joi sau vineri în Congresul american, iar raportul anchetatorilor ONU să fie predat, fără îndoială, la sfârşitul săptămânii. Hollande, care sâmbătă a avut întrevederi cu preşedinţii libanez, ivorian şi senegalez, în cadrul deschiderii celei de-a şaptea ediţii a Jocurilor Francofoniei, a salutat ralierea Germaniei la o declaraţie a europenilor care condamnă ferm regimul lui Bashar al-Assad, considerat responsabil pentru atacurile chimice din 21 august, la est de Damasc. Însă cancelarul german, Angela Merkel, exclude posibilitatea ca Germania să participe la o intervenţie militară în Siria.

PERSONALUL ONU, AMENINŢAT DE REBELI? Rebelii sirieni ameninţă în mod deschis personalul umanitar al ONU, a relatat, sâmbătă, postul de televiziune Russia Today, citând ITAR-TASS, care preia o declaraţie în acest sens făcută de secretarul general adjunct al ONU pentru probleme umanitare, Valérie Amos. Potrivit acesteia, 11 reprezentanţi ai ONU au fost ucişi până în prezent în Siria. Cu o zi în urmă, secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a declarat la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg că personalul ONU implicat în asistenţă umanitară nu va pleca din Siria, chiar dacă situaţia nu este sigură. Personalul ONU în Siria numără circa 4.500 de persoane.

AVIOANE LA FRONTIERA CU SIRIA Şase avioane de luptă turce F-16 au fost trimise ieri la frontiera cu Siria, într-o misiune de recunoaştere, a relatat cotidianul turc „Sabah”. Avioanele F-16 staţionate în provincia Diyarbakir au ca misiune să detecteze deplasările de-a lungul liniei de frontieră. Potrivit cotidianului, piloţii avioanelor sunt autorizaţi să deschidă focul, în caz de nevoie. În aşteptarea unei eventuale intervenţii militare în Siria vecină, Ankara şi-a întărit măsurile de securitate la frontiera turco-siriană. În prezent, 15.000 de soldaţi ai armatei terestre turce, circa 450 de tancuri şi vehicule blindate, precum şi peste 150 de mitraliere grele au fost transferate în regiune.

SCENARIU BOLIVIAN Preşedintele Boliviei, Evo Morales, a declarat sâmbătă că „SUA vor interveni în Siria pentru a-l ucide pe preşedintele Bashar al-Assad, pentru a masacra poporul sirian şi pentru a controla ţara, aşa cum au mai făcut-o în Libia şi Irak”. Într-un discurs în faţa susţinătorilor săi, Morales a mai afirmat că „preşedintele american, Barack Obama, se comportă ca şi cum ar fi stăpânul lumii, deoarece nu are sprijinul ONU”. Evo Morales a anunţat că se alătură demersului convocat sâmbătă de Papa Francisc, cu care s-a întâlnit la Vatican. Papa a convocat, pentru sâmbătă, o zi de post în favoarea păcii. De altfel, în discursul său, Morales le-a spus ţăranilor care veneau la mitingul său cu oale pline cu mâncare că „este interzis să mănânce până la ora 14.00, în semn de omagiu faţă de Papă, care a organizat postul pentru pace, pentru viaţă şi pentru omenire”.

DECENII DE CRIZĂ Suedia şi Polonia au avertizat, sâmbătă, împotriva reacţiilor impulsive faţă de criza din Siria, apreciind că orice efort internaţional pentru rezolvarea crizei necesită un angajament pentru deceniile care vor veni. „Să fim realişti. Avem o escaladare a războiului civil în tot Levantul. Singurul lucru despre care pot spune că ar avea o şansă rezonabilă de succes este să mergem acolo cu armatele, să rămânem 30 de ani şi să încercăm să construim o naţiune reală. Există dispoziţie pentru aşa ceva? Deloc”, a declarat Carl Bildt, ministrul suedez de Externe, care s-a exprimat în cadrul unei conferinţe regionale a NATO în capitala letonă, Riga. „Vreţi într-adevăr să facem un alt Irak? Este cu adevărat o idee bună? Merită tezaurul de război şi sângele vărsat?”, a întrebat ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radoslaw Sikorski, în faţa unui auditoriu format în principal din experţi în politică externă, cerând „o analiză a consecinţelor, înainte de a plonja”. Potrivit ministrului polonez, „preşedintele american a făcut alegerea bună când a trimis problema unei acţiuni militare împotriva regimului Assad în Congres”. El a acuzat în acelaşi timp Consiliul de Securitate al ONU că a eşuat în obligaţia sa de a acţiona ca voce a întregii umanităţi. China şi Rusia, aliaţii Siriei, şi-au folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca atât o acţiune militară, cât şi o procedură penală internaţională împotriva preşedintelui sirian. Sâmbătă, UE a făcut apel la un răspuns puternic în privinţa Siriei şi a cerut Consiliului de Securitate al ONU să îşi asume responsabilităţile. Aliat apropiat al SUA în războaiele din Afganistan şi Irak, Polonia a exclus participarea la o intervenţie militară în Siria. Suedia a afirmat că nu va susţine o acţiune militară decât dacă aceasta va fi sprijinită de un mandat ONU.

SPRIJIN DISCUTABIL Aproape doi americani din trei (62%) şi aproape trei din patru europeni (72%) preferă ca guvernele lor să rămână în afara conflictului sirian, arată un studiu anual al Transatlantic Trends, care abordează chestiuni de politică internaţională. Slovacia (85%), România (82%) şi Portugalia (80%) sunt ţările ai căror cetăţeni se pronunţă clar împotriva unei intervenţii militare în Siria, urmate de Spania şi Germania cu câte 75%. Sondajul arată că atitudinea ostilă unui atac în Siria a crescut, în ultimul an, în toate ţările. Doar una din trei persoane chestionate în SUA (30%) şi 22% dintre cei intervievaţi în Europa consideră că ţara lor ar trebui să intervină în Siria. Sprijinul cel mai consistent pentru o astfel de acţiune se manifestă în Franţa (33%) şi Suedia (31%). În Turcia, 72% dintre persoanele chestionate au afirmat că ţara lor ar trebui să se abţină de la o implicare în conflictul sirian, în timp ce 21% se declară în favoarea intervenţiei. Sondajele, efectuate pe un eşantion de 1.000 de persoane în fiecare ţară, au fost realizate de TNS Opinion în luna iunie a acestui an, pe o populaţie de peste 18 ani, în SUA, Turcia şi 11 state din UE.

PROTESTE Zeci de manifestanţi s-au reunit sâmbătă în faţa Casei Albe, după care au plecat către Congres, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de aprobarea unor atacuri americane în Siria. Aproximativ 200 de manifestanţi s-au reunit la prânz în faţa clădirii Executivului american, afişând bannere pe care scria „Pace în Siria”, „Bombardarea Siriei nu va proteja oamenii, îi va ucide” şi lansând sloganuri precum „Obama, jos mâinile de pe Siria”. „Ca şi în Irak şi Libia, atacurile nu vor duce la pace, ci vor agrava conflictul”, a declarat Eugene Puryear, organizatorul manifestaţiei lansate de grupul AnswerCoalition. „Congresul, care se presupune că reprezintă poporul american, trebuie să se pronunţe în conformitate cu majoritatea americanilor, care sunt împotriva războiului”, a adăugat el. O manifestaţie similară va fi organizată astăzi, data revenirii din vacanţă a congresmenilor. Congresul va începe astăzi dezbaterea unui proiect de intervenţie militară susţinut de Barack Obama.