Peste 100 de cetăţeni germani, majoritatea etnici germani din Rusia repatriaţi după al Doilea Război Mondial, s-au alăturat forţelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, în lupta împotriva trupelor naţionale ucrainene, scrie ”Welt am Sonntag”. Spre deosebire de jihadiştii germani care au plecat să lupte alături de gruparea teroristă Statul Islamic (SI) în Siria, cetăţenii germani care iau parte la conflictul din estul Ucrainei nu au a se teme că ar putea să dea socoteală în justiţie, după ce revin acasă. Însă acest lucru s-ar putea schimba în curând. ”Atunci când germanii participă în asemenea conflicte, ei trebuie să fie pedepsiţi pentru organizarea unor activităţi teroriste”, a declarat, pentru ”Welt am Sonntag”, Stephan Meyer, expert în afaceri interne al coaliţiei la putere în Germania. El a cerut retragerea cetățeniei germane celor care participă în conflicte separatiste şi au dublă cetăţenie. În Letonia, spre exemplu, militarii care luptă pentru trupe străine riscă până la zece ani de închisoare. Însă legea se aplică tuturor cetăţenilor letoni care luptă împotriva suveranităţii unui stat internaţional recunoscut, scrie săptămânalul german în ediţia de duminică.

            Ucraina şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ”turismul de război” din Germania. Ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrei Melnik, a cerut Guvernului german să se asigure că cetăţenii germani nu pleacă în estul Ucrainei sau participă la crime şi omoruri. Guvernul german s-a declarat surprins de afirmaţiile Kievului, potrivit cărora cetăţeni germani pleacă să lupte în conflictul din Ucraina. Procurorul general nu are suficiente dovezi în acest sens, precizează Berlinul. Însă Ministerul german de Interne a anunţat că există dovezi că cetăţeni germani participă individual la conflictul ucrainean, dar că nu deţine indicii despre motivaţiile acestora. Numeroşi tineri germani postează pe internet fotografii în care apar purtând arme şi uniforme, lăudându-se cu participarea lor la conflictul din Ucraina. Un german a murit luptând pentru separatiştii pro-ruşi, pe 12 februarie, potrivit unei cercetări efectuate de ”Welt am Sonntag”. Cel puţin 6.000 de persoane au murit în conflictul din estul Ucrainei, o regiune în care insurgenţii încearcă să obţină autonomia faţă de Kiev. Un armistiţiu semnat în februarie la Minsk se află în vigoare, dar părţile se acuză reciproc de încălcarea lui.

GATA DE CONCESII O treime dintre ucraineni cred că Guvernul ar trebui să facă concesii pentru încetarea războiului în Donbas, iar 21% cred că este necesar ca regiunea să fie luată înapoi prin mijloace militare, potrivit unui sondaj realizat în februarie de GfK Ucraina. Alţi 29% dintre respondenţi cred că negocierile sunt posibile, iar anumite concesii pot fi făcute, dacă este adecvat. Aproximativ 18% din persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare. În rândul locuitorilor Kievului (44%) şi regiunii centrale (36%) există opinia că negocierile sunt posibile şi pot fi făcute anumite concesii, în anumite condiţii. Însă aproximativ tot atâţia - 42%, respectiv 34% - se opun oricărei concesii din partea Guvernului, susţinând continuarea mobilizării populaţiei şi asistenţei din partea Occidentului în vederea eliberării regiunii Donbas cu mijloace militare. De asemenea, locuitorii din sudul (44%) şi estul ţării (54%) afirmă că autorităţile ar trebui să facă toate concesiile necesare pentru a opri baia de sânge.

            Invitaţi să spună care sunt concesiile pe care să le facă autorităţile ucrainene pentru a opri războiul din estul ţării, 21% din respondenţi susţin acordarea unui statut special teritoriilor controlate de republicile populare de la Doneţk şi de la Lugansk pentru o anumită perioadă de timp, sub controlul parţial al Kievului, aşa cum prevăd înţelegerile de la Minsk. Alte răspunsuri frecvente sunt, potrivit sondajului, recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială pe teritoriul Ucrainei (12%) şi refuzul aderării la NATO odată cu garantarea neutralităţii Ucrainei prin Constituţie (11%).