Vecinătatea cu Siria, unde numeroși kurzi luptă împotriva Statului Islamic, gruparea teroristă care ocupă vaste teritorii din Siria și Irak unde și-a înființat un califat islamic, dă mari bătăi de cap autorităților din Turcia. După sângerosul atentat de luni, soldat cu 32 de morți la Suruc, au urmat ample proteste de stradă împotriva guvernării care nu face față amenințărilor cu care se confruntă Turcia, dar și noi atacuri teroriste.

Doi poliţişti turci au fost găsiţi decedaţi, ieri, într-o zonă din Turcia aflată la frontiera cu Siria, potrivit unor surse citate de BBC News. Conform guvernatorului provinciei Şanliurfa din sud-estul Turciei, Izzetin Kucuk, cei doi poliţişti au fost găsiţi decedaţi în oraşul Ceylanpinar, în urma unui atac armat care a avut loc în oraş. Atacul de ieri a avut loc în aceeaşi provincie din care face parte oraşul Suruc, în care a fost comis atentatul cu bombă de luni, victimele fiind activişti pro-kurzi. Cel puţin unul dintre ofiţeri făcea parte din forţele de combatere a terorismului. Autorităţile turce au declarat că investighează decesele celor doi poliţişti, ”pentru a stabili dacă este vorba despre crime sau sinucideri”.

Autoritățile turce au identificat un turc de 20 de ani ca fiind autorul atentatului sinucigaș comis luni la Suruc. Potrivit presei turce, tânărul, identificat sub inițialele S.A.A., s-a alăturat grupării jihadiste Statul Islamic în urmă cu două luni. Autoritățile turce au precizat că tânărul a detonat explozibilul avut asupra sa în grădinile centrului cultural din Suruc. Conform presei, anchetatorii au în vedere eventuale legături între atacul de la Suruc și atentatul care a făcut patru morți și zeci de răniți la reuniunea publică din 5 iunie, de la Diyarbakir, a principalului partid kurd din Turcia, reuniune ce avea loc cu două zile înainte de alegerile legislative. Justiția turcă a interzis, ieri, difuzarea pe site-urile de internet și pe rețelele sociale a fotografiilor sau înregistrărilor video din timpul exploziei de la Suruc, măsură ce se înscrie în cadrul acțiunilor Guvernului islamo-conservator, la putere din 2002, de a întări controlul statului asupra internetului.