Preşedintele american i-a contactat telefonic, luni, pe omologii săi rus şi francez, Dmitri Medvedev, respectiv, Nicolas Sarkozy, precum şi pe cancelarul german Angela Merkel şi pe şeful statului brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva. Casa Albă nu a fost precizat conţinutul convorbirilor cu liderii străini. Potrivit Palatului Elysee, însă Nicolas Sarkozy şi Barack Obama au abordat “o serie de \'mari subiecte de pe agenda internaţională”. Convorbirea a durat o jumătate de oră şi a avut loc la iniţiativa lui Barack Obama. A fost evocată criza economică, subiect considerat prioritar de partea franceză în legătură cu care s-a convenit asupra necesităţii de a acţiona în mod ferm şi în strînsă legătură în perspectiva apropiatului summit al G-20, grupul ţărilor industrializate şi al celor emergente, care va avea loc la Londra. S-a evocat, de asemenea, problema centrului de detenţie de la baza americană de la Guantanamo, pe care noua administraţie a SUA a anunţat că-l va închide, procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi războiul din Afganistan. În final, cei doi şefi de stat şi-au exprimat dorinţa de a face din summit-ul NATO din aprilie “un mare succes pentru Alianţa Transatlantică”.

Convorbirea telefonică dintre Barack Obama şi Angela Merkel s-a axat pe criza economică şi financiară şi a fost apreciată drept amicală, au afirmat autorităţile germane într-un comunicat. “Cei doi lideri au căzut de acord asupra faptului că o cooperare internaţională strînsă, îndeosebi în cadrul summit-ului G-20, este crucială pentru surmontarea crizei\'”, se afirmă în comunicat. Discuţiile s-au axat şi pe chestiuni precum viitorul summit al NATO de la Strasbourg şi Kehl, Afganistanul, Orientul Mijlociu şi încălzirea globală. În ce priveşte convorbirea dintre Barack Obama şi Dmitri Medvedev, aceasta este înainte de toate prima conversaţie dintre cei doi lideri în perioada de crispări dintre cele două puteri ale lumii. Preşedintele rus şi omologul său american s-ar putea întîlni la 2 aprilie la Londra, cu prilejul summit-ului G20. Pînă atunci, şefii diplomaţiei celor două ţări, Serghei Lavrov şi Hillary Clinton au ajuns la un acord să aibă o întrevedere cît mai curând, în cadrul unei discuţii telefonice de luni.

Nu în ultimul rînd, Barack Obama i-a telefonat şi lui Lula da Silva, pe care l-a invitat la Casa Albă, a anunţat un purtător de cuvînt al preşedinţiei braziliene. În cursul conversaţiei, care a durat circa 25 de minute, cei doi preşedinţi au abordat relaţiile dintre cele două ţări. Preşedintele Lula da Silva a estimat că temele fundamentale care vor trebui abordate împreună de Brazilia şi SUA sînt pacea mondială, relaţiile administraţiei de la Washington cu America Latină, G-20, relaţiile dintre cele două ţări cu Africa şi modificările climatice.

Criza economică va influenţa opţiunile militare ale preşedintelui Obama

Ambiţiosul plan de rederesare economică al preşedintelui american este mai aproape de punerea în practică odată cu confirmarea în funcţie a secretarului Trezoreriei, Timothy Geithner. La numai o oră de la confirmarea primită în Senat, luni seară, acesta a şi depus jurămîntul, promiţînd că „va acţiona rapid pentru a readuce SUA în creştere economică”. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a primit jurămîntul lui Timothy Geithner în cadrul unei ceremonii de cîteva minute organizată într-o sală a Departamentului Trezoreriei, în prezenţa a circa 200 de persoane, majoritatea angajaţi ai Departamentului. Barack Obama şi-a reafirmat încrederea în Timothy Geithner, afirmînd din nou că administraţia sa va acţiona rapid faţă de degradarea situaţiei.

Criza economică va avea repercusiuni cu precădere asupra bugetelor apărării din întreaga lume, complicînd sarcina noului preşedinte american, în plină dezbatere asupra partajării misiunii în Afganistan. În raportul privind forţele armate din lume, publicat marţi, Institutul Internaţional de Studii Strategice apreciază că dorinţa lui Barack Obama de a reduce numărul trupelor militare americane în Irak şi de a intensifica efortul militar în Afganistan va crea tensiuni cu ceilalţi aliaţi ai săi din NATO, care trebuie să strîngă cureaua. Noua administraţie americană, care, abia instalată, a luat rapid unele măsuri opuse celor luate de echipa lui George W. Bush în privinţa mai multor subiecte de politică externă, va suferi mai mult ca niciodată din cauza restrîngerii priorităţilor sale naţionale. Pentagonul, unde preşedintele Obama trebuie să efectueze prima sa vizită în această săptămînă, va trebui să amîne pentru viitor priorităţile sale militare în contextul crizei economice care nu va întîrzia să repună în discuţie nivelul cheltuielilor în materie de apărare. Pentagonul a promis o suplimentare de pînă la 30.000 de militari în misiunile din străinătate, cu precădere Afganistan, adică aproape o dublare a contingentului american de 36.000 de soldaţi, iar preşedintele Obama ar trebui să facă presiuni asupra aliaţilor săi europeni pentru a face la fel.

Angajament pentru mediu

Pînă la vizita de la Pentagon, preşedintele Obama şi echipa sa au început să îşi respecte promisiunea cu privire la o nouă politică a mediului, nominalizînd un emisar pentru încălzirea climatică şi anunţînd măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale automobilelor. Într-o decizie de ruptură, aşteptată de o bună parte a comunităţii internaţionale, faţă de politicile administraţiei Bush, secretarul de Stat, Hillary Clinton, l-a nominalizat pe Todd Stern, care a negociat Protocolul de la Kyoto în numele fostului preşedinte american Bill Clinton, drept negociatorul şef al administraţiei Obama în problematica schimbării climatice. La rîndul său, Obama a semnat, la mai puţin de o săptămînă de la învestire, primele două documente din domeniile energiei şi mediului. Primul document solicită administraţiei să reexamineze imediat refuzul administraţiei Bush, care s-a opus ca statul California să aplice propriile reglementări referitoare la combaterea poluării, mai severe decît cele federale, pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale automobilelor. Alte 15 state americane aşteaptă să aplice aceleaşi norme ca statul California.

Barack Obama o să facă demersuri pentru ca o lege din 2007, cu privire la consumul de carburanţi, să se aplice vehiculelor începînd din 2011. Această lege impune ca parcul auto american să ajungă, pînă în 2020 cel mai tîrziu, la un consum mediu de 3,78 litri de carburanţi pentru o distanţă de 56 de kilometri (un galon de carburant la 35 de mile), dar normele de aplicare ale acesteia nu au fost publicate. Obama a criticat lipsa de acţiune administraţiilor de la Washington din ultimii 30 de ani şi, în termeni aproape transparenţi, politicile lui Bush. Rezistenţa acestuia faţă de protocolul de la Kyoto şi faţă de alocarea unor cote de emisii a fost etichetată de către activiştii din domeniul mediului drept un obstacol major în calea unui plan internaţional de luptă împotriva încălzirii globale. Măsurile vor obliga industria producătoare de automobile să producă vehicule cu un consum mai scăzut de carburanţi. Industria americană de automobile a rezistat unor norme dure, noi reglementări reprezentînd o provocare suplimentară pentru un sector care luptă, în prezent, să supravieţuiască.