Primarii condamnați definitiv la închisoare ar putea fi obligați să plătească pentru organizarea alegerilor anticipate, după destituirea lor din funcție. Asta prevede un proiect depus la Senat de parlamentarii independenți Viorel-Ionel Blăjuţ, Mihai Deaconu, Daniel Fenechiu şi Răzvan-Ionuţ Tănase. Conform inițiativei legislative, primarul care este urmărit penal sau judecat pentru diverse infracțiuni sau care are raport de incompatibilitate ori conflict de interese trebuie să depună o declarație în care să precizeze faptele pentru care este cercetat și să își asume angajamentul că, în cazul unei condamnări definitive care va duce la demitere, va suporta cheltuielile pentru organizarea scrutinului anticipat pentru alegerea unui nou primar.

INDEPENDENȚII SCOT MAI MULT DIN BUZUNAR

Dacă propunerea va fi adoptată, cei mai dezavantajați ar fi aleșii independenți, care vor fi nevoiți să plătească integral din propriul buzunar. În cazul celor susținuți de partide politice, responsabilitatea achitării alegerilor se împarte între primarul ales și formațiunea din partea căreia a candidat. „Recentele alegeri locale din 5 iunie 2016 au reliefat, şi nu pentru prima dată, o situaţie ciudată. Mai mulţi candidaţi urmăriţi penal sau chiar trimişi în judecată, unii dintre aceştia chiar aflaţi în arest preventiv, au candidat la funcţa publică de primar sau consilier. O parte dintre aceştia chiar au fost aleși. Nu este firesc să cheltuim banul public pentru a organiza alegeri anticipate după vacantarea funcţiei de primar din cauza condamnării definitive la închisoare, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale stabilită prin sentinţă penală definitivă. Respectul pentru banul public impune ca acesta să fie recuperat, ori de câte ori cheltuirea este generată de culpa cuiva”, a explicat deputatul Daniel Fenechiu, unul dintre inițiatorii proiectului.

OPT PRIMARI CONSTĂNȚENI DEMIȘI ÎNTRE 2012 ȘI 2016

Amintim că, potrivit statutului aleșilor locali, primarii condamnați definitiv la închisoare, fie că e cu suspendare sau cu executare, își pierd mandatul automat. Sancțiunea este valabilă și în cazul aleșilor declarați incompatibili. În mandatul 2012-2016, nu mai puțin de opt primari constănțeni (Castelu-Nicolae Anghel, Oltina-Gheorghe Chirciu, Tuzla-Constantin Micu, Micea Vodă-Dumitru Dedu, Năvodari-Nicolae Matei, Cernavodă-Gheorghe Hânsă, Negru Vodă-Ion Nicolin și Techirghiol-Adrian Stan) și-au pierdut mandatul în urma unor condamnări definitive la închisoare sau din cauza incompatibilității. Totuși, în niciuna dintre localitățile ai căror primari au fost destituiți nu s-au organizat alegeri anticipate, pentru că deciziile de demitere au fost emise cu doar câteva luni înainte de alegerile locale din 2016.

Citește și:

Exclusiv! Ce s-a ales de primăriile constănțene, după patru ani