Un oficial de la Kremlin a dezminţit, ieri, informaţiile din presa ucraineană conform cărora preşedintele rus, Vladimir Putin, l-ar fi ameninţat pe omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul unei conversaţii telefonice de miercuri seara. ”La iniţiativa părţii ucrainene, ieri a avut loc o convorbire telefonică între Poroşenko şi Putin. În ceea ce priveşte relatările din presă potrivit cărora anumite ameninţări ar fi fost formulate în cadrul acestei conversaţii, aceste informaţii nu sunt adevărate şi nu corespund realităţii”, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus. În timpul conversaţiei telefonice, cei doi lideri au discutat despre relaţiile bilaterale şi despre situaţia din regiunile situate în sud-estul Ucrainei, a precizat Peskov. La rândul său, Irina Friz, fosta şefă a Departamentului de informare al administraţiei prezidenţiale din Ucraina, a declarat că discuţia telefonică dintre cei doi preşedinţi a fost constructivă şi a abordat subiecte care necesită convorbiri urgente.

PARLAMENT NOU, PROBLEME VECHI Noul Parlament ucrainean, dominat de pro-occidentali, pentru prima dată în istoria sa, şi-a început ieri activitatea, într-o ţară care se confruntă cu un conflict armat în estul separatist şi cu o profundă criză economică. Deputaţii aleşi în urma alegerilor legislative anticipate de la 26 octombrie, între care numeroşi combatanţi şi activişti ai societăţii civile, au intonat imnul naţional în deschiderea sesiunii. Ei au respectat apoi un moment de reculegere în memoria celor aproximativ 100 de manifestanţi ucişi în februarie, în Piaţa Independenţei, epicentrul mişcării pro-europene de contestare care a determinat înlăturarea de la putere a regimului pro-rus, precum şi a soldaţilor şi civililor ucraineni morţi în conflictul cu separatiştii din est, 4.300 de morţi, începând din aprilie.

Ceremonia tradiţională a fost însă modificată. Conform Constituţiei, prima sesiune a noii legislaturi trebuie deschisă de deputatul cel mai în vârstă, în acest caz Iuhim Zviaghilski, acuzat de presă că îi susţine pe separatişti şi că este un fost aliat al preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, destituit în februarie, după ce a fugit în Rusia. Pentru a pune capăt controversei, această procedură a fost încredinţată preşedintelui legislaturii precedente, Oleksandr Turcinov. Deputaţii au citit jurământul împreună, iar textul, care a fost semnat de deputata Nadia Savcenko, pilot al armatei ucrainene arestată în iulie, în Rusia şi plasată în detenţie, a fost proiectat pe un ecran gigantic. Savcenko, care a luptat împotriva separatiştilor pro-ruşi, este acuzată în Rusia pentru moartea a doi jurnalişti de la televiziunea publică rusă, în estul Ucrainei, în iunie. Ea a fost prima pe lista electorală a partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko.

După deschiderea solemnă a sesiunii, deputaţii au luat o... pauză tehnică, după care l-au ales pe preşedintele Parlamentului şi să îl reconfirme în funcţie pe premierul Arseni Iaţeniuk.

NOI SANCȚIUNI UE şi-a extins, ieri, sancţiunile asupra unui număr de 13 persoane şi cinci grupări politice implicate în alegerile organizate de rebelii separatişti în estul Ucrainei, pe 2 noiembrie. Sancţiunile constau în blocarea averilor sau activelor acestora de pe teritoriul UE şi interdicţia eliberării unor vize de intrare sau tranzit prin UE a persoanelor vizate. Identitatea persoanelor şi entităţilor sancţionate va fi cunoscută după publicarea deciziei în Jurnalul Oficial al UE, sâmbătă. Pe lista neagră a UE cu privire la dosarul ucrainean se află, în prezent, 119 persoane, atât separatişti ucraineni cât şi oficiali ruşi, dintre care unii sunt apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, ca de exemplu, extrem de bogatul om de afaceri Arkadi Rotenberg. De asemenea, 23 de entităţi acuzate că susţin rebelii au averile blocate. UE a sancţionat deja, în mod dur, Rusia, pentru implicarea ei alături de rebeli separatişti, interzicând unor bănci şi companii din sectorul Apărării şi petrolier - inclusiv gigantul Rosneft - să se finanţeze în Europa. Aceste sancţiuni, adoptate în iulie şi septembrie, au sporit dificultăţile cu care se confruntă economia rusească, dar nu au schimbat atitudinea lui Putin.