Armistițiul se respectă în toată Ucraina, numai în estul ei nu, tocmai în zona vizată, de fapt, de eforturile de pace de săptămâna trecută, de la Minsk. Cele două părți beligerante se acuză reciproc de încălcarea armistițiului, însă, până la urmă, rezultatul contează, iar acesta nu este deloc satisfăcător. În schimb, se vorbește tot mai mult despre faptul că președintele rus, Vladimir Putin, și-a schimbat strategia: nu va mai încerca să creeze un coridor terestru spre Crimeea, ci va paria pe schimbarea puterii în Ucraina. Cel puțin așa susține cunoscutul analist politic ucrainean Vadim Karasev. ”Aceasta este logica războiului hibrid, să acționezi nu numai cu mijloace militare, ci și politice. Putin nu mai poate să lupte în continuare”, a opinat expertul menționat, evocând sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, care se dovedesc deja foarte dureroase pentru ruși, și potențiale sacrificii umane considerabile pe care le presupune o astfel de ofensivă.

Cinci soldați ucraineni au fost uciși și 14 au fost răniți în luptele ce au avut loc în ultimele 24 de ore în estul separatist al Ucrainei, în pofida armistițiului de la 15 februarie, a anunțat, ieri, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene. Majoritatea au murit în jurul orașului Debalțevo, zona cea mai tensionată de pe linia frontului. Kievul a anunţat ieri că insurgenţii au efectuat 112 atacuri începând de duminică dimineaţa, marea majoritate la Debalţeve, iar un ofiţer ucrainean a declarat că au loc confruntări armate şi în oraşul-port Mariupol. În schimb, rebelii au acuzat forţele ucrainene că au bombardat aeroportul de la Doneţk. Franţa, Germania şi SUA şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea luptelor în zonă.

Guvernul de la Kiev şi separatiştii nu au început să retragă armamentul greu de pe linia frontului, depăşind termenul-limită prevăzut pentru miezul nopţii de luni spre marţi prin înţelegerea de joi de la Minsk. Kievul a anunţat că nu se va retrage până când nu vor înceta luptele la Debalţeve. Separatiştii au replicat, însă, că înţelegerea nu se aplică nodului feroviar strategic, deoarece oraşul este încercuit. Ei au oferit trupelor ucrainene asediate un coridor să se retragă. Observatori OSCE au fost împiedicaţi să inspecteze camioane cu ajutoare umanitare trimise de Rusia, la Lugansk, a anunţat misiunea specială care-şi desfăşoară activitatea în estul Ucrainei. Observatorii au asistat la sosirea a 19 camioane, dintre care 12 la o fostă cofetărie, iar nouă la o fabrică de pâine. Paznicii fabricii de pâine au refuzat accesul observatorilor, afirmă misiunea.

Armistiţiul ar fi, per ansamblu, respectat în restul zonei de conflict, potrivit mai multor surse. Dar, în contextul în care acesta este doar primul pas în încercarea detensionării situaţiei din estul Ucrainei, unii analişti apreciază că primele 48 de ore sunt critice şi avertizează că armistiţii anterioare care păreau să fie respectate au fost încălcate până la urmă. Conflictul armat din estul Ucrainei s-a soldat cu 5.617 morţi, dintre care 63 de copii, începând de la jumătatea lui aprilie, când s-a declanşat, şi până la 12 februarie, a anunţat ONU.

IMOBILIZARE FĂRĂ DISCRIMINARE Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat ieri că în Ucraina nu există discriminare pe criterii etnice în ceea ce priveşte mobilizarea, dând ca exemplu faptul că în două raioane de la graniţa cu România, cu o populaţie de 100.000 de locuitori, au fost mobilizate 25 de persoane. Şeful diplomaţiei ucrainene a recunoscut, ieri, la Bucureşti, că mobilizarea din ţara sa este o chestiune sensibilă, precizând însă că, ”pentru România, Ucraina nu este un stat oarecare, este un stat vecin important, unde locuiesc peste 400.000 de etnici români”. Afirmațiile sale au fost confirmate și de șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu.

SALARII REDUSE Remuneraţiile din acest an ale membrilor Guvernului, şefilor autorităţilor executive şi altor organisme publice au fost reduse printr-un ordin emis luni de Cabinet, în cadrul unui pachet vizând reducerea cheltuielilor Guvernuului şi limitarea salariilor oficialilor. Decizia nu va afecta însă angajaţii unităţilor implicate în operaţiunea antiteroristă din regunile Doneţk şi Lugansk. Salariile funcţionarilor publici au fost limitate la valoarea a şapte salarii minime pe economie, prin legisaţia în vigoare cu privire la taxe şi buget. Însă, în cazul în care se reduce numărul personalului, nivelul salarizării poate fi menţinut la valoarea de zece salarii minime pe economie. Salariul minim, potrivit legii bugetului de stat, este de 1.218 grivne (40,5 euro). În plus, Guvernul intenţionează ca anul acesta să reducă numărul funcţionarilor cu 20%, o măsură care vizează aproximativ 50.000 de persoane. Premierul Arseni Iaţeniuk a subliniat că, în pofida reducerii numărului funcţionarilor publici, trebuie să fie menţinută calitatea serviciilor prestate.