În mijlocul nesfârșitei crize a migranților, când țările europene se chinuiesc să găsească măsuri de gestionare a refugiaților astfel încât să nu se încalce principiile de liberă circulație, autoritățile ungare au insistat să construiască un gard de sârmă, închizându-și, practic, toate granițele. Prin construcția gardului, Ungaria nu a făcut decât să anuleze, în mod arbitrar, apartenența la Schengen. Iar asta se întâmplă în timp ce România și Bulgaria nu știu cum să le mai facă pe plac mai-marilor din UE pentru a adera la spațiul Schengen. Astfel s-ar putea explica reacția virulentă, dar corectă a autorităților românești la adresa celor ungare.
GEST INACCEPTABIL În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc sâmbătă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a catalogat acțiunea Ungariei de a se izola de restul Europei drept inacceptabilă. „Ridicarea de garduri care delimitează Europa civilizată de restul lumii este un gest, mai degrabă, autist şi în afara spiritului european. Consider că este nevoie de colaborare între țările UE, nu de izolare”, a spus Aurescu. Reacțiile Ungariei nu au întârziat să apară, dar au venit sub forma unor atacuri josnice la adresa României. Liderul diplomației ungare, Peter Szijjarto, a afirmat că se aștepta la mai multă modestie din partea unui ministru al cărui șef de Guvern este cercetat pentru corupție. Ministerul de Externe al României a refuzat să comenteze declarația lui Szijjarto. Noi, în schimb, ca cetățeni români, apreciem faptul că ministrul de Externe al Ungariei este la curent cu evenimentele din România. Însă nu sesizăm legătura dintre problema migrației și dosarul în care este implicat premierul Victor Ponta. Dacă primul-ministru este cercetat penal, nu înseamnă că ministrul de Externe nu are dreptul de a vorbi despre criza refugiaților, cu care se confruntă toată Europa.
TABERE DE REFUGIAȚI ÎN ROMÂNIA În timp ce România și Ungaria joacă ping-pong cu acuzații, în țara noastră se lucrează de zor la amenajarea unei tabere pentru refugiați, în comuna Lunga din județul Timiș. Tabăra este amplasată în apropierea graniței cu Serbia, la 60 de kilometri de Timișoara. În zonă sunt așezate cel puțin 50 de corturi de armată, păzite de jandarmi. Deși autoritățile spun că adăpostul face parte dintr-un exercițiu de testare a capacităților operaționale, este evident că este vorba despre mult mai mult. Planurile sunt destul de clare în acest sens, din moment ce se pregătește terenul pentru amenajarea unei alte tabere în apropierea punctului de frontieră româno-sârb Stamora-Moravița.