Cândva, în perioada interbelică, turiştii şi localnicii care se plimbau pe faleza din Constanţa puteau admira, în dreptul Catedralei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, statuia din bronz a primei regine a României, Elisabeta (1843-1916), regina-poetă Carmen Sylva, dominând înălţimile cu o nimfă cu harpă aşezată la picioarele ei. Grupul statuar, realizat de sculptorul dobrogean Ion Jalea (1887-1983), a fost dezvelit pe 15 august 1937, cu prilejul ceremoniilor organizate de Ziua Marinei. Evenimentul inaugural s-a desfăşurat în prezenţa regelui Carol al II-lea (1893-1953), discursul fiind susţinut de avocatul Alexandru Osvald Teodoreanu (1894-1964), cunoscut în lumea literară cu pseudonimul Păstorel Teodoreanu, care, la acea vreme, deţinea o funcţie oficială în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice. Orator înnăscut, epigramistul a susţinut o alocuţiune foarte frumoasă legată de rolul reginei Elisabeta ca protector al artelor.

Anii au trecut şi, odată cu instalarea regimului comunist, regina-poetă - şi muza sa - nu şi-a mai găsit locul pe piedestal. Statuia reginei Elisabeta a fost aruncată de colo-colo, sfârşind prin a fi surghiunită în subsolul Muzeului de Sculptură „Ion Jalea” - înfiinţat în anul 1968, prin operele donate de artist, fiind, în prezent, subsecţie a Muzeului de Artă.

DIN REGINĂ A DEVENIT O SIMPLĂ FEMEIE „Statuia a rămas pe soclu până în anul 1948, când a fost dată jos şi aruncată în diverse locuri. A ajuns în subsolul Muzeului „Ion Jalea”, neştiută de nimeni. În inventarele muzeului, statuia apărea ca „Statuie de femeie”. În acest fel, în inventarele muzeului nostru s-au „adăpostit” o serie de lucrări ca să supravieţuiască, precum statuia reginei Elisabeta sau statuia reginei Maria, de Oscar Han”, a spus directorul Muzeului de Artă Constanţa, dr. Doina Păuleanu.

UN GLONŢ RĂZLEŢ ÎN SPATE Ca semn al ororilor prin care a trecut, statuia reginei avea în spate urmele unui glonţ din cel de-al Doilea Război Mondial. „După 1990, am încercat să informăm opinia publică de existenţa acestei statui. Ea avea o gaură de glonţ în spate, pe care a restaurat-o, benevol, colegul nostru de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Dan Ionescu. În război s-au întâmplat multe lucruri în zona portului”, a subliniat dr. Doina Păuleanu.

„FEMEIA CU HARPĂ”, LA MEDGIDIA De o soartă mult mai bună a avut parte „Femeia cu harpă”, care, din anul 1971, a fost amplasată în Parcul Medgidiei. În locul reginei şi muzei sale, în anul 1961, a fost amplasată o altă sculptură realizată de Ion Jalea, un „Arcaş” din piatră. Anul trecut, statuia reginei Carmen Sylva a fost reaşezată pe soclu, acolo unde-i era locul, urmând ca în curând să i se alăture şi „Femeia cu harpă”, pentru a întregi ansamblul sculptural.

„ARCAŞUL”, ÎN FAŢA MUZEULUI CREATORULUI SĂU „Statuia a fost scoasă din subsolul muzeului şi a fost amplasată chiar pe locul unde a existat înainte „Arcaşul”, care a fost mutat în faţa Muzeului de Sculptură „Ion Jalea”. Acum urmează ca, până la finalizarea lucrărilor la faleză, să fie adusă şi „Femeia cu harpă de la Medgidia”, a precizat istoricul şi criticul de artă dr. Doina Păuleanu.

Privind Pavilionul Regal...

Statuia reginei Elisabeta a fost ridicată la iniţiativa unui comitet, după ce a fost abandonat planul de a înălţa un monument regelui Carol I (1839-1914), căruia Dobrogea îi datorează reintegrarea în graniţele României. „Se socotea ca o datorie a Constanţei ridicarea unui monument al lui Carol I. Până la urmă, nu s-a realizat, mai ales că a venit războiul. Atunci, un comitet de iniţiativă s-a gândit să-i ridice o statuie reginei Carmen Sylva şi să o plaseze într-un loc foarte strategic. De pe faleză, acolo unde a fost amplasată, ea privea direct în larg, spre Pavilionul Regal (n.r. - numit de succesoarea sa, regina Maria, „Cuibul reginei”), ridicat în 1910, după planurile lui Anghel Saligny, la sugestia şi discuţia pe care a avut-o el cu regele Carol I, despre un loc care să-i fie de folos reginei şi din punct de vedere al sănătăţii, şi al inspiraţiei poetice”, a menţionat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.

De ce i s-a încredinţat lui Ion Jalea această onorantă misiune explică tot dr. Păuleanu: „Jalea a fost ales să realizeze această statuie din mai multe puncte de vedere: în primul rând, pentru că era unul dintre cei mai importanţi sculptori ai perioadei şi, în alt doilea rând, pentru că era un artist de obârşie dobrogeană, care a făcut liceul la Constanţa, la Colegiul „Mircea cel Bătrân”, unde profesorul său de desen, pictorul profesionist Dimitrie Hîrlescu, l-a descoperit şi l-a îndemnat spre o carieră artistică”.