CRIZĂ DIPLOMATICĂ România s-a poziţionat în mijlocul disputelor ruso-americane iscate de scutul antirachetă. Asta după ce, în cursul zilei de marţi, ministrul român de externe, Teodor Baconschi, şi secretarul american de stat, Hillary Clinton, au semnat, la Washington, acordul pentru desfăşurarea de interceptori tereştri SM-3 la Deveselu, în judeţul Olt, în cadrul proiectului de scut antirachetă al SUA. Izbânda României vine la doi ani după ce, atât Polonia cât şi Cehia, ţările vizate iniţial de acest proiect antirachetă, au reuşit să se eschiveze după ce Rusia a început războiul declaraţiilor cu SUA. Născut în perioada Războiului Rece, după ce Ronald Reagan a fost ales preşedinte al SUA, proiectul a fost abandonat la doi ani după prăbuşirea URSS, în 1993, de preşedintele Bill Clinton. Proiectul a fost readus, însă, la viaţă, la 23 iulie 1999, când Bill Clinton a semnat National Missile Defense Act, lege care indică intenţia SUA de a construi un scut antirachetă. În februarie 2007, SUA au început negocierile oficiale cu Varşovia şi Praga pentru extinderea scutului antirachetă, ceea ce a stârnit nemulţumirea Rusiei, care a decis - şi din cauza aceasta - să-şi suspende participarea la Tratatul pentru Forţele Convenţionale în Europa (CFE). În 2009, proiectul din Polonia şi Cehia a fost abandonat. Acum, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei ruse, Konstantin Kosacev, consideră că Rusia are dreptul să se retragă din tratatul START încheiat cu SUA. Tratatul START prevede reducerea cu 74% a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două ţări, limitarea la 800 a numărului de vectori (rachete intercontinentale) şi limitarea la 700 a număruluzi de vectori în uz.

„CHESTIUNE NEPLĂCUTĂ“ Colonelul Viktor Iesin din Consiliul pentru securitate naţională susţine că acordul SUA-România nu face rău în niciun fel potenţialului strategic rus, dar că este o iniţiativă neplăcută. „De fapt, nu va fi nicio ameninţare pentru Rusia. Da, este o chestiune neplăcută de discutat, dar a spune că va rezolva problema potenţialului nuclear restrâns şi în curs de depreciere al Rusiei ar fi ridicol. Acest sistem este capabil numai să intercepteze rachete cu rază medie de acţiune, pe care Moscova nu le deţine“, a explicat Iesin. În acelaşi timp, un analist francez susţine că acordul încheiat între Washington şi Bucureşti este mai mult un demers politic decât o necesitate militară şi că acesta ar putea fi semnalul de start al unei noi curse a înarmării. „Nimeni nu crede cu adevărat că există posibilitatea ca Iranul să atace Europa - rachetele sale nu pot ajunge în Europa Occidentală. Washingtonul vrea probabil să reasigure ţările foste satelit ale Uniunii Sovietice. Este o mutare politică, cu greu (poate fi descrisă drept) o necesitate militară“, a declarat Pierre Guerlain, profesor la Universitatea din Paris. Totodată, Guerlain a subliniat că, prin acest gest, România a vrut să-şi demonstreze independenţa faţă de Moscova.

VISA WAVER La întoarcerea din SUA, preşedintele Băsescu a declarat că, în afară de securitatea pe care o oferă acest scut, România ar putea fi inclusă în programul Waver. Acest program a fost introdus de SUA în 1986 şi permite cetăţenilor ţărilor incluse în acest program să călătorească în SUA până la 90 de zile fără a avea nevoie de viză. Din păcate însă, dacă privim în jurul ţării noastre, România rămăsese singura ţară care nu purtase discuţii oficiale referitoare la acest program. În 2008, începând de pe 17 noiembrie, au fost incluse în program Cehia, Estonia, Ungaria, Latvia, Lituania, Slovacia şi Coreea de Sud. În acelaşi an, pe 22 decembrie, a fost inclusă şi Malta. La începutul anului 2009, SUA anunţa că Croaţia va intra în program până în 2011. Grecia a fost inclusă în programul Waver pe 5 aprilie 2010. Până şi Bulgaria a semnat în 2008 un acord intermediar pentru includerea ţării în programul Visa Waver.