Vicepremierul pentru Securitate Națională, Gabriel Oprea, s-a deplasat, ieri, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Interne şi Justiţie din UE, pentru a susţine poziţia ţării noastre de a respinge cotele obligatorii de refugiaţi impuse de CE. Nu doar România respinge cotele impuse, ci şi Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria. Rezistența manifestată de aceste state în fața fenomenului refugiaților a apărut pe fondul unui puternic curent de opinie ai cărui adepţi sunt îngrijoraţi de islamizarea comunității europene și slaba capacitate de integrare a refugiaților. Şi Danemarca a anunţat că refuză propunerea CE. La Bruxelles a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului JAI, dedicată dezbaterii pachetului de măsuri propus de CE în cazul crizei refugiaţilor, în special cotele de refugiaţi - obligatorii sau voluntare - ce ar urma să revină fiecărei ţări membre UE. Potrivit propunerii CE, România ar urma să preia 4.646 de refugiaţi, la care se adaugă cei 1.705 deja repartizaţi pentru ţara noastră în luna mai. La întrunirea extraordinară a Consiliului JAI au participat, pe lângă miniștrii de Interne din țările UE și reprezentanți ai agențiilor europene și ale Națiunilor Unite, Frontex, Biroul de Ajutor European pentru Azil, Europol, Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU și Organizația Internațională pentru Migrație. O decizie finală va fi luată într-un posibil Consiliu European de urgenţă, aşteptat pentru această lună.

LIBERTATEA DE CIRCULAȚIE A EUROPENILOR, ÎN PERICOL? Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a avertizat că eşecul UE de a consolida măsurile pentru protejarea frontierelor proprii ar putea pune în pericol libertatea cetăţenilor ei. Kovacs a declarat ieri că ”reintroducerea controalelor la frontiere este o măsură necesară pentru a diferenţia refugiaţii de imigranţii economici”. Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar a precizat că este evident că sistemul Schengen nu poate fi protejat din interior şi că statele de la periferia acestei zone au nevoie de tot ajutorul pe care îl pot primi pentru a proteja frontierele spaţiului respectiv. El a subliniat că ”întărirea frontierelor este forma potrivită de solidaritate şi nu propunerea inutilă şi nerealizabilă a CE privitoare la sistemul de repartizare a refugiaţilor în baza unor cote prestabilite”.

După euforia dovedirii cu orice preț a ospitalității europene, majoritatea statelor își mobilizează armata la frontiere și anunță reintroducerea controalelor, pentru a preveni pătrunderea printre refugiații de război a celor economici sau a teroriștilor. Așadar, până și mult-aplaudata ospitalitate germană a început să pălească sub povara atâtor destine necunoscute, venite din import.

UE va recurge la forță militară împotriva călăuzelor de imigranți, în cadrul operațiunii sale navale pe care o desfășoară în Mediterană, au declarat, ieri, surse europene de la Bruxelles. Măsura, care va fi aplicată de la începutul lunii octombrie, autorizează navele de război europene să abordeze, să inspecteze, să pună sub sechestru și să devieze rutele ambarcațiunilor suspectate că ar fi folosite de traficanți. Forțele navale europene vor putea face și la arestări, dar există o condiție: să nu intre în apele teritoriale ale Libiei.

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a arătat că ”în Acordurile de Cooperare și Programele Operaționale pentru actuala perioadă de programare (2014 - 2020) nu există prevederi referitoare la penalizarea sau restricționarea accesului statelor membre la Fondurile Structurale Europene și la Fondurile de Investiții, dacă un stat membru respinge cota propusă de CE privind primirea migranților. În perioada 2014-2020, peste 20 de miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională alocați tuturor statelor membre sunt destinați măsurilor care vor genera creștere economică și dezvoltare și care vor susține implicit integrarea socială, inclusiv a migranților legali”.