ROMÂNIA, RUPTĂ În 1918, Basarabia s-a unit cu Regatul României, după 106 ani de dominaţie ţaristă. 22 de ani mai târziu, sora mai mică a României era ruptă din nou de patria-mamă și anexată Rusiei. Era pentru a doua oară în istorie când România pierdea Basarabia. Evenimentul trist se întâmpla în vara anului 1940, în urma unei înțelegeri inițiale între Hitler și Stalin, stabilită în 23 august 1939. Din păcate, și de această dată, exilul forțat avea să fie pe termen lung. Vreme de peste 50 de ani, Basarabia a fost teritoriu rusesc. A rămas așa până la începutul anilor '90, când s-a dezlipit de stăpânirea roșie, devenind Republica Moldova. De atunci și până acum, subiectul reîntregirii României Mari a fost abordat timid de românii de o parte și de alta a Prutului. Cel mai des, tema a fost atacată de politicieni atunci când se aflau în campania electorală. Au mai fost și câteva organizații non-guvernamentale care au cerut unirea României cu Moldova. Însă totul a fost la nivel de vorbe goale.

MITING În ultima perioadă s-a creat, însă, o adevărată emulație în cele două țări, în special în rândul tinerilor, care cer tot mai insistent reîntregirea României, în contextul în care, în 2018, se împlinesc 100 de ani de la Unirea cea Mare. După ce, în vara acestui an, mii de tineri au bătut pe jos drumul de la Chișinău la București, strigând într-un singur glas: ”VREM UNIRE”, ieri, aceiași tineri, mai puţini de această dată - aproximativ 200 -, au profitat de o ședință comună a guvernelor României și Moldovei, care a avut loc la Neptun, pentru a le reaminti politicienilor că cele două țări vorbesc aceeași limbă, au același sânge și împărtășesc aceleași idealuri. În nemărginitul lor exces de zel, forțele de ordine, care aveau grijă ca premierii celor două state, Victor Ponta (România) și Valeriu Streleț (Republica Moldova), să nu fie deranjați, au încercat să-i țină la distanță pe unioniști. Degeaba însă: după câteva îmbrânceli cu jandarmii, românii și moldovenii au spart cordonul de forțe de ordine și au reușit să ajungă aproape de locul unde se desfășura ședința comună a guvernelor României și Moldovei.

SOLICITĂRI La mitingul de la Neptun, organizat de Platforma ”Acțiunea 2012”, unioniștii au strigat ”Vrem unire” și au avut steaguri și pancarte cu mesaje precum ”Trecem Prutul”, ”Basarabia e România”, ”Politică externă comună” și ”DNA, treci Prutul”. Dincolo de euforia momentului, oamenii au spus că au venit să le transmită reprezentanților guvernelor României și Moldovei că ar trebui să fie stabilit un calendar pentru unirea celor două state, care ar trebui să fie aplicat până în 2018. Iulia Modiga, reprezentanta Platformei Unioniste, a declarat că, pentru unificare, trebuie făcuți mai mulți pași, între care interconectarea energetică, pentru a obține independența energetică față de Rusia, o bancă națională comună - Banca Națională a României să preia și operațiunile din Republica Moldova -, dar și o politică externă și internă comună. La rândul său, George Simion, liderul Platformei ”Acțiunea 2012”, a spus că, pe lângă toate acestea, cele două state-surori trebuie să aibă și o singură monedă. Toate solicitările unioniștilor au fost incluse într-un draft și prezentate celor doi premieri.

ÎNTRE DORINȚE ȘI REALITĂȚI Analizând la rece dezideratul tinerilor de o parte și de alta a Prutului, unirea nu este un proces tocmai simplu de realizat și care să fie făcut până în 2018. Bineînțeles, unirea propriu-zisă și o conexiune pe anumite domenii ar putea fi realizate, însă procesul de integrare a Moldovei se lovește de mai multe obstacole. În primul rând, și cel mai important, România este membru al UE și NATO. În al doilea rând, chiar dacă Moldova pare să se fi desprins de dominația rusească, virând-o spre Europa, politicile aplicate în Basarabia sunt diametral opuse față de cele ale României.

AJUTOR Măcinată de probleme interne, Republica Moldova primește în această perioadă ajutor de la România. Premierul Victor Ponta a anunțat ieri, după întâlnirea de la Neptun cu omologul său Valeriu Streleț, că țara noastră va ajuta financiar sora mai mică cu un credit rambursabil, la o dobândă foarte mică, în valoare de 150 de milioane de euro. De asemenea, șeful Guvernului român a anunțat că a fost semnat, tot ieri, și un acord de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea unor proiecte energetice (electricitate și gaze), în special pentru extinderea conductei de alimentare cu gaze care leagă localitățile Iași (România) și Ungheni (Moldova). ”Dorința noastră este ca Moldova să fie independentă energetic și să fie scutită de șantajul rusesc”, a spus Ponta.

Rusificarea Moldovei, incompletă

O prezență aparte la mitingul unioniștilor de la Neptun a fost cea a unui grup de femei din localitatea Strășeni, situată la câțiva kilometri de Chișinău. „Am venit în România să îndeplinim idealul de veacuri, adică să redevenim o țară unită sub un singur drapel și aceeași limbă”, a spus Larisa Croitoru. Chimist de meserie, femeia a spus că rusificarea Basarabiei a fost un proces la sânge, însă, chiar și în aceste condiții, limba și tradițiile românești nu au dispărut, așa cum se aștepta „ciuma roșie de la Moscova”. ”Timp de 50 de ani ne-a fost tare greu. Eram obligați să vorbim rusește în orice situație. Dacă într-o grupă de 10 - 20 de persoane erau doi sau trei care vorbeau rusa, atunci toți erau nevoiți să se supună minorității. Din fericire, părinții mei nu s-au lăsat intimidați și mi-au insuflat acel spirit românesc. Spre exemplu, în timpul școlii, chiar al facultății, profesorii mă întrebau în rusă, iar eu vorbeam în românește”, a afirmat emoționată Larisa Croitoru.