Letonia consideră că 2014 a fost un an îngrozitor pentru securitatea europeană și, la fel ca întreaga UE, nu recunoaște anexarea Crimeei. Șeful diplomației letone, Edgars Rinkevics, a acordat un interviu cotidianului rus „Kommersant”, la finalul întrevederii avute luni, la Moscova, cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit lui Edgars Rinkevics, în relațiile UE - Rusia multe vor depinde de modul în care va evolua situația din estul Ucrainei și mai ales în cazul Crimeei. „Știm că Rusia consideră această problemă ca fiind încheiată și, cred eu, divergențele noastre se vor menține multă vreme, deoarece aceasta este o poziție principială pentru ambele părți”, a subliniat șeful diplomației letone. Întrebat de jurnalistul publicației „Kommersant” cu privire la inițiativa Letoniei de a înființa, la nivelul UE, un post de televiziune în limba rusă, oficialul a precizat că inițiativa a primit deja sprijinul Estoniei, Lituaniei, Marii Britanii și Danemarcei.

            Rusia joacă însă mereu tare și a cerut Franţei explicaţii în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral. Agenţia publică rusă RIA Novosti, care citează o sursă anonimă din cadrul Serviciului Federal rus pentru Cooperare Militară, a titrat că acest serviciu a trimis o solicitare Direcţiei Generale pentru Armament (DGA), pentru a primi un răspuns oficial. Un adjunct al ministrului Apărării, Iuri Borisov, anunţa la sfârşitul lunii decembrie că este necesar ca oficialii de la Paris să ia o decizie înainte de 2015 cu privire la livrarea acestor două nave construite la Saint-Nazaire, subliniind că „autoritățile de la Moscova vor accepta bucuroase să fie rambursate în cazul unui refuz”. Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, declara pe 1 ianuarie că țara sa aşteaptă respectarea unui armistiţiu şi o foaie de parcurs politic în criza din Ucraina pentru a livra navele. Prima dintre cele două nave de tip Mistral, „Vladivostok“, urma să fie predată Rusiei, iniţial, la jumătatea lunii noiembrie, în baza unui contract în valoare de 1,2 miliarde de euro între Rusia şi constructorul naval francez DCNS, încheiat în iunie 2011, în mandatul fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy.

ABSENȚĂ NOTABILĂ Un alt semn al lipsei de popularitate este că președintele Putin nu va participa la comemorarea Holocaustului în Polonia în această lună, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la eliberarea de către Armata Roșie a lagărului de la Auschwitz la 27 ianuarie, deși acordă o mare importanță tuturor ceremoniilor dedicate celei de-a doua conflagrații mondiale. Autoritățile de la Varșovia nu i-au trimis o invitație oficială liderului rus privind participarea la manifestațiile din 27 ianuarie din cauza temerilor legate de eventuale consecințe politice interne ale acestui demers, pe fondul confruntării dintre Rusia și Occident cu privire la Ucraina. Invitațiile oficiale au fost trimise delegațiilor străine nu de către Guvernul polonez, ci de organizatorii ceremoniilor - Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau și Consiliul Internațional Auschwitz. Guvernul polonez a trimis țărilor străine, inclusiv Rusiei, doar o notificare cu privire la eveniment, ceea ce nu este totuna cu o invitație oficială. Auschwitz, lagărul de concentrare nazist unde au murit aproape 1,5 milioane de persoane, dintre care majoritatea evrei și foarte mulți cetățeni ai fostei Uniuni Sovietice, a devenit unul dintre principalele simboluri ale Holocaustului.

            Anexarea Crimeei aduce numai lovituri de imagine pentru Rusia. Nadia Savcenko, deputată ucraineană şi pilot al Forţelor aeriene, arestată pentru crimă de autorităţile ruse, este în greva foamei de o lună şi a slăbit 12 kilograme, iar starea sa de sănătate generează îngrijorare. „Nadia Savcenko îşi continuă greva foamei pe care a început-o în urmă cu exact o lună, la 13 decembrie 2014”, a afirmat avocatul Nikolai Polozov. „A slăbit mai mult de 12 kilograme. Starea sa de sănătate generează îngrijorare. Dar ea continuă să îşi susţină cauza ferm”, a subliniat acesta. Pilotul de 33 de ani susţine că nu va renunţa la greva foamei decât după ce se va întoarce în Ucraina.

            Arestată la începutul lunii iulie pe teritoriul rus, potrivit Moscovei, în timp ce ucrainenii afirmă că ea a fost capturată şi livrată Moscovei de separatişti, Nadia Savcenko este acuzată de uciderea cu premeditare a doi jurnalişti ruşi în estul Ucrainei, la jumătatea lunii iunie. Justiţia rusă afirmă că pilotul a comunicat armatei ucrainene poziţia celor doi jurnalişti, ucişi de un tir de mortier. Potrivit anchetatorilor, crima sa este pasibilă de pedeapsa cu moartea sau închisoare pe viaţă. Avocatul său a denunţat pe de altă parte încălcarea dreptului la corespondenţă al clientei sale, privată de acces la scrisorile care îi sunt trimise. Justiţia rusă a prelungit detenţia pilotului ucrainean până la 13 februarie. Nadia Savcenko a devenit foarte populară în Ucraina după ce a fost arestată, fiind aleasă deputat în urma alegerilor legislative din octombrie, când a candidat prima pe lista Partidului Batkivşcina (Patria) al fostului premier Iulia Timoşenko.