Intensificarea activităţilor NATO la frontierele Rusiei şi consolidarea potenţialului său militar în România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice îngrijorează Ministerul rus al Apărării, a declarat ieri Anatoli Antonov, adjunctul ministrului Apărării. „Sub sloganul unei ameninţări ruse, NATO îşi consolidează potenţialul militar în statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România”, a declarat ministrul adjunct, care a adăugat că numărul tancurilor este în creştere în Europa, iar activitatea aviaţiei Alianţei a crescut semnificativ.

Potrivit calculelor făcute la Moscova, numărul zborurilor efectuate de avioane tactice ale NATO la graniţele Rusiei a crescut de peste două ori anul acesta, depăşind trei mii de curse. Avioane de recunoaştere au efectuat de asemenea aproape de două ori mai multe curse deasupra mărilor Baltică şi Barents (480 în 2014, faţă de 258 în 2013). Ministerul rus al Apărării afirmă că rămâne calm, deşi cooperarea militară internaţională între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică a fost suspendată. „Relaţiile în sfera militară cu NATO au fost suspendate în 2014, la iniţiativa Alianţei. O astfel de decizie a fost luată unilateral, la Bruxelles, pentru a pedepsi Rusia pentru disponibilitatea sa de a-şi apăra interesele naţionale”, a apreciat oficialul rus. Adjunctul ministrului Apărării nu și-a ascuns însă dezamăgirea că partenerii străini ai Rusiei au încetat implementarea unor proiecte care s-au dovedit de succes în ultimii ani. „Acestea sunt lupta împotriva pirateriei, combaterea terorismului şi securitatea în Afganistan şi regiunea învecinată”, a precizat acesta.

NUMAI SEMNE RELE

Nici aderarea Ucrainei la NATO nu este pe placul Rusiei și ar putea provoca o ruptură completă a relațiilor între Rusia și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat ieri Anatoli Ivanov, comentând legea adoptată marți de Parlamentul ucrainean, prin care Ucraina renunță la statutul său de țară nealiniată. „Pentru moment, decizia Parlamentului ucrainean ca Ucraina să renunțe la statutul său de țară nealiniată nu constituie o amenințare la adresa securității Rusiei, această decizie este una politică. Dacă însă această decizie va dobândi ulterior un sens militar (aderarea la NATO), vom acționa într-o manieră adecvată. Vom rupe complet atunci relațiile cu NATO și restabilirea lor va fi imposibilă”, sunt cuvintele oficialului rus. 

Ucraina încearcă însă să își împace vecinul rus și să fie măcar un bun partener de afaceri. Compania ucraineană de stat Naftogaz a plătit a doua tranşă, în valoare de 1,65 miliarde de dolari, din datoria Ucrainei către Gazprom, după ce Rusia a avertizat marţi că va întrerupe din nou furnizarea de gaze, dacă Ucraina nu respectă acordul încheiat în luna octombrie. Atunci, Rusia, Ucraina şi UE au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi. Ucraina a achitat prima tranşă din datoria către Gazprom, în valoare de 1,45 miliarde de dolari, la începutul lunii noiembrie. În aceste condiţii, Rusia a reluat pe 9 decembrie livrările de gaze către Ucraina, după o întrerupere de şase luni cauzată de disputa privind preţul gazului şi de datoria neplătită de guvernul de la Kiev către Gazprom, în valoare totală de 5,3 miliarde de dolari. Noua plată a venit după ce, marţi, ministrul rus al Energiei a avertizat că Rusia va întrerupe din nou livrările de gaze către Ucraina dacă autorităţile de la Kiev nu achită Gazprom suma de 1,65 miliarde de dolari până la finalul anului. Oficialul rus a precizat că Ucraina va plăti în primul trimestru al anului viitor între 340 şi 360 dolari pentru 1.000 metri cubi de gaz rusesc. În luna aprilie, când expiră acordul actual cu Ucraina, preţul gazelor va urca probabil la 440 dolari, a spus ministrul Energiei, menţionând că Rusia este dispusă să negocieze o nouă reducere a preţului cu Guvernul de la Kiev.

MARTOR SCOS DIN NEANT

Ca să scape de lovitura de imagine suferită în urma anexării Crimeei și a violențelor care afectează estul Ucrainei, care au dus și la doborârea avionului companiei Malaysia Airlines în luna iulie, Rusia face orice. Anchetatorii ruşi au afirmat, ieri, că au obţinut dovezi privind implicarea unui avion de vânătoare ucrainean în prăbuşirea zborului MH17. „Anchetatorii au reuşit să intre în contact ieri seară cu un militar ucrainean care confirmă că şi-a părăsit de bunăvoie unitatea şi a venit pe teritoriul rus”, scrie într-un comunicat Comitetul de anchetă, responsabil cu principalele investigaţii în Rusia. „Potrivit acestui martor, avionul de linie Boeing 777 care efectua cursa MH17 ar putea să fi fost doborât la 17 iulie de un avion militar de tip Su-25 al Forţelor armate ucrainene, pilotat de căpitanul Voloşin”, adaugă comunicatul.

Conform anchetatorilor ruși, acest martor, care a fost supus testului cu detectorul de minciuni şi care ar putea fi plasat într-un program de protecţie, a văzut avionul decolând de la o bază aeriană unde el însuşi era staţionat, în apropiere de Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei. Acesta a afirmat că a văzut aparatul în timp ce era armat cu rachete aer-aer de tip R-60, în timp ce rebelii nu dispuneau de aviaţie. „Martorul a remarcat imediat că, la întoarcerea avionului pe aerodrom, rachetele erau absente şi l-a auzit pe pilotul Voloşin spunându-i altui soldat: „S-a aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit“”, continuă Comitetul de anchetă, care adaugă că este pregătit să prezinte dovezile anchetatorilor internaţionali.

Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, s-a prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Ucraina şi SUA afirmă că aparatul a fost doborât de o rachetă sol-aer furnizată separatiştilor ucraineni pro-ruşi de Moscova, ceea ce Rusia neagă, acuzând în schimb forţele ucrainene. Într-un prim raport de anchetă publicat în septembrie, anchetatorii internaţionali au apreciat că aeronava Boeing a fost perforată în zbor de proiectile cu mare viteză, fără a confirma ipoteza unei rachete. Un raport final este aşteptat în vara lui 2015.