A curs multă cerneală în presă, chiar și în cea internațională, cum că Marea Neagră ascunde lângă țărm adevărate Atlantide. Până și filmul „Black Sea”, cu Jude Law, este bazat pe teoria că pe fundul Mării Negre s-ar afla ceva valoros (n.r. - un submarin nazist plin cu aur). Nu mai e niciun mister că Marea Neagră ascunde infinite mistere - unele străvechi -, iar turismul subacvatic nu mai este demult un vis interzis. Peste 80% din fosta cetate Callatis se află sub mare, la fel și o parte din cetatea Tomis, vestigii, epave, artefacte și veritabile comori arheologice zac împrăștiate, multe nedescoperite, de-a lungul litoralului, de la Sulina până la Mangalia.

CE E DE FĂCUT? Soluțiile întârzie să apară, însă strigătul de disperare pentru revitalizarea turismului cultural a început să se intensifice. De la strigăt până la soluții mai este o cale lungă însă. Cale pe care anumite părți responsabile pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural la Marea Neagră s-au declarat dispuse să o parcurgă. La hotelul Oxford a avut loc ieri conferința al cărei lung nume reflectă și amplul demers ce trebuie început pentru organizarea acestei ramuri turistice: „Dezvoltarea și promovarea turismului albastru. Despre autenticitate și rebranding turistic, istoric și cultural la Marea Neagră”. Invitații cu siguranță nu au știut ce dispută aveau să iște. Printre ei s-au numărat directorul Muzeului „Callatis” din Mangalia, Marcel Colesniuc, dr. Delia Cornea de la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, dr. Răzvan Pantelimon de la Universitatea „Ovidius”, directorul Muzeului Militar Constanța, Costin Scurtu, reprezentantul hotelului „Bavaria Blue” Mamaia, Aurelian Iosif, managerul Aqua Magic, Andreea Șerban, președintele Asociației „Wild Art”, Laura Stroe, și mulți alții.

GHIZI, HĂRȚI, APLICAȚII, TURURI Hotelieri, muzeografi și jurnaliști deopotrivă au dezbătut aprins, au tras concluzii comune și au acuzat lipsa de comunicare din partea părților implicate (autorități, instituții de cultură, hotelieri, agenți de turism, furnizori de diverse servicii). Participanții au identificat zeci de probleme și au expus idei ce ar putea fi implementate: introducerea unor ghizi cunoscători de limbi străine, studenți sau voluntari; realizarea unor trasee și tururi turistice bazate pe religie, gastronomie sau legende; realizarea și distribuirea prin hoteluri, muzee și localuri a unor hărți turistice ușor de folosit ale Constanței, Dobrogei, stațiunilor; implementarea unor proiecte de excursii subacvatice cu scufundări de batiscafuri, submersibile și scuba-diving etc. Ideile au fost multe, entuziasmul - debordant, dar la fel de active au fost și atitudinile de genul „n-ai cu cine” sau „nu noi trebuie să facem asta” ori „există un blocaj”.

BAMBILICI CU RESPONSABILITĂȚI Discuția a pornit de la ideea de dezvoltare a turismului subacvatic și a ajuns la ideea de necesități ale turismului cultural. Hotelierii au spus că nu sunt suficiente câteva fly-ere din partea muzeelor și că e nevoie de ghizi pregătiți, hărți, comerț artizanal și aplicații virtuale. Muzeografii au declarat că așteaptă sprijin din partea ministerelor și a autorităților locale, dar și a agențiilor. Presa a așteptat de asemenea niște asumări, multe fiind ale unor „părți” care nu au participat. În acest sens, organizatorii de la Aqua Magic și Wild Art se gândesc să reia și să extindă conferința pentru a pune la aceeași masă toate părțile implicate pentru a se ajunge la colaborări, parteneriate și proiecte concrete. Dr. Răzvan Pantelimon de la Universitatea „Ovidius” a prezentat statistici internaționale care arată o creștere cu 40% a turismului cultural în lume și o scădere drastică a mediei de vârstă a turiștilor care caută vestigii culturale, contracarând ideea că tinerii caută doar discotecă și plaje în vacanțe.

PRIORITATEA COMUNICĂRII Concluzia unanimă a fost că doar o comunicare eficientă poate determina mobilizarea și coabitarea tuturor părților. „Ne trebuie un tur serios al Constanței, în care muzeele să pună la dispoziție ghizi și baby-sitteri. Ar trebui ca autoritățile și instituțiile muzeale să colaboreze și să vină cu oferte. Ne trebuie informații despre Constanța pe site-urile hotelurilor, biciclete pentru turiști în parcările hotelurilor”, a declarat reprezentantul hotelului „Bavaria Blue” Mamaia, Aurelian Iosif. „Sperăm să dăm continuitate acestei conferințe care vine în ajutorul operatorilor turistici, hotelierilor, dar și instituțiilor culturale. Vrem să aducem laolaltă specialiștii din comunicare, turism și cultură ca să se completeze și să existe o muncă comună și proiecte de dezvoltare”, a declarat organizatoarea Laura Stroe.