În sunet de fanfară militară otomană s-a defilat vineri, pe străzile Constanţei, în port tradiţional tătăresc. În acest fel, spectacolul muzical oferit de Mehter, tradiţionala fanfară care deschidea şi încuraja avântul armatei marelui imperiu, a fost completat de unul multicolor, oferit de costumele în culori vii ale ansamblurilor invitate la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional al Dansului, Cântecului şi Portului Popular Turco-Tătar. Pe jos şi în trăsuri, grupurile folclorice din Ucraina - Crimeea, Turcia, Macedonia, Bulgaria şi Kazahstan şi ansamblurile filialelor Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) au atras privirile trecătorilor pe traseul Sala Sporturilor - bd. Tomis - bd. Alexandru Lăpuşneanu - Teatrul de Vară „Soveja”. Surpriza paradei a constat în prezenţa - în premieră, la acest festival - a neînfricaţilor războinici tătari, călăreţi şi arcaşi de nepreţuit.

SPECTACOL DE GALĂ Parada s-a încheiat, pe platoul din faţa Teatrului de Vară „Soveja”, cu un scurt moment artistic susţinut de ansamblurile participante. Seara, pe scena Teatrului „Soveja”, portul, cântecul şi dansul tătar au fost vedete incontestabile. După intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei, dar şi a imnului tătarilor crimeeni, pe scenă au urcat preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, şi vicepreşedintele Senatului României, senatorul Nicolae Moga. „Este un moment de bucurie şi am ţinut să fiu alături de dvs., pe lângă faptul că se cade ca în numele dvs., în numele meu, în numele instituţiei pe care o reprezint aici, Parlamentul României, să mulţumesc tuturor celor care sunt implicaţi în realizarea acestui festival”, a spus senatorul Nicolae Moga.

„Am locuit într-un cartier unde, pe strada mea, erau toate etniile. De atunci şi până astăzi, la fel ca toţi dobrogenii, nu am făcut nicio diferenţă. Am prieteni foarte buni turci şi tătari, vin cu mare drag la acest festival de fiecare dată, deoarece trebuie să păstrăm aceste tradiţii. Dacă vrem ca un popor să dăinuie, trebuie să facem activităţi de acest gen“, a mai spus, pentru „Telegraf”, vicepreşedintele Senatului României, senatorul Nicolae Moga.

Acesta a vorbit şi despre o eventuală includere a festivalului turco-tătar în cadrul Carnavalului de la Mamaia, de anul viitor.

Evenimentele artistice din prima seară a festivalului au fost deschise de spectaculoasa reprezentaţie a fanfarei Mehter, care a impresionat prin „monumentalitatea” şi forţa repertoriului, dar şi prin costumaţia specifică. Pentru a ilustra diversitatea interetnică a Dobrogei, în festival au participat şi ansambluri ale românilor, dar şi ale comunităţilor turcă, greacă, aromână, slovacă, rromă şi bulgară.

Printre cei prezenţi la eveniment s-au aflat reprezentanţi ai corpurilor diplomatice ale Turciei şi Rusiei, dar şi preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari.

KUREŞ, APOI DANS ŞI CÂNTEC Festivalul Internaţional al Dansului, Cântecului şi Portului Popular Turco-Tătar continuă în această sâmbătă, de la ora 15.00, cu tradiţionalele lupte tătăreşti, kureş, în imediata apropiere a Teatrului de Vară „Soveja”. Apoi, de la 19.00, va fi din nou spectacol pe scena de la „Soveja”, urmând a se acorda diplome şi plachete ansamblurilor şi artiştilor participanţi. Intrarea la eveniment este liberă.

Cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional al Dansului, Cântecului şi Portului Popular Turco-Tătar este organizată de UDTTMR, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa şi cu susţinerea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României.

„Pentru prima dată în acest an, avem la festival războinici tătari cu coif şi zale, cu o fizionomie specifică tătară. Erau călăreţi vestiţi şi se aflau mereu în primele rânduri ale trupelor otomane. Istoria ne spune că, atunci când un sultan pornea la război, în primele rânduri se aflau tătarii, vestiţi călăreţi, foarte dârzi şi curajoşi, foarte buni arcaşi, dar şi suliţaşi. De asemenea, tradiţională este şi fanfara militară Mehter, ca element de încurajare a soldaţilor care participau la război. În repertoriul lor se aflau şi cântece religioase legate de măreţia şi unicitatea lui Allah şi de profetul islamului. Fanfara deschidea procesiunea de luptă, pentru ca şansa divină să fie de partea luptătorilor otomani”, a precizat preşedintele Comisiei de Cultură a UDTTMR, prof. univ. dr. Ibram Nuredin.