Deşi zilele astea cu toţii suferim de căldură, pentru cei care au credite în franci elveţieni abia de acum înainte ar putea răsări soarele. Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) s-au întâlnit ieri cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pentru a discuta despre proiectul de lege denumit „Scade rata” iniţiat de fostul ministru Darius Vâlcov. „Am discutat cu ministrul despre modificarea Legii Vâlcov, vom face nişte propuneri de modificare pe textul iniţial, deşi noi am trimis o variantă şi în martie autorităţilor. Până luni vom trimite către minister forma propusă de AURSF şi GCCC, apoi ei îl vor trimite băncilor şi BNR, se vor face adnotări, iar după aceea, forma agreată în comun se va publica proiectul pe site-ul ministerului până la finele lunii august, astfel încât să intre în dezbatere în Parlament în septembrie”, a declarat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii GCCC.

FĂRĂ PLAFON Cristoforidis a precizat că Teodorovici a fost de acord cu eliminarea plafonului de venituri ale clienţilor care pot beneficia de prevederile legii, nivel stabilit în proiectul iniţial la 3.000 lei/lună net, urmând să se stabilească dacă va fi introdus în schimb un grad de îndatorare maxim luat în calcul în cazul fiecărui debitor.

CE CUPRINDE PROIECTUL DE LEGE Proiectul de lege vizează conversia creditelor imobiliare din valută în lei, cu un discount din partea băncilor de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporţie de 50%. Proiectul include valutele care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul acordării creditului. Programul are o perioadă de un an, iar valoarea garanţiilor este de 1 miliard de lei. De asemenea, prevederile din proiect s-ar aplica în cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpărarea/construirea unei locuinţe destinate satisfacerii cerinţelor proprii de locuit, într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractării împrumutului, garantat cu ipotecă asupra imobilului şi a cărui valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei. „Am atacat plafonul maxim de sold după discount şi faptul că se adresează doar creditelor ipotecare şi am propus să fie extins şi pentru creditele de nevoi personale cu şi fără ipotecă care au fost folosite tot pentru achiziţia de locuinţe. Ministrul a fost de acord, dar să se demonstreze că sumele obţinute au fost folosite în scop locativ” a mai spus Cristoforidis. Ea a punctat însă că legea este opţională, nu obligatorie pentru bănci, fiind sceptică în privinţa aplicării acesteia de către băncile cu capital grecesc care au în portofoliu credite în franci elveţieni.

CÂŢI ROMÂNI AU CREDITE ÎN FRANCI ELVEŢIENI Potrivit ultimelor date ale BNR comunicate în iunie, în bilanţurile băncilor româneşti figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite în franci elveţieni, faţă de 75.000, cât comunicase la momentul apariţiei crizei, pentru finalul lunii noiembrie. Din totalul acestora, clienţii au solicitat băncilor soluţii de conversie sau restructurare pentru 36.546 de împrumuturi, incluzând şi creditele de la Volksbank, preluată de Banca Transilvania, singura care a avut o ofertă publică de conversie cu reducere substanţială. Din cele peste 36.000 de cereri, instituţiile de credit au soluţionat până la începutul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurări (inclusiv clienţii Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se află în lucru, fără a se garanta vreo soluţionare.