Degringolada cursului petrolului, care s-a ieftinit cu peste 50% de la jumătatea lunii iunie, va afecta bugetele Apărării la nivel mondial, restrângând marja de manevră a ţărilor producătoare, dar extinzând-o pe cea a ţărilor consumatoare. Cum preţul barilului Brent a scăzut sub 60 de dolari, bugetele ţărilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (MENA) se află sub presiune. Cheltuielile legate de Apărare în această regiune mare producătoare de petrol brut ar urma să se stabilizeze anul viitor, după ce au crescut cu aproape 30% în perioada 2011-2014. Concluziile raportului firmei americane de consultanţă IHS ne dau speranțe că anul 2015 ne va obliga la... pace.

ACȚIUNI ȚINTITE Pentru prima dată din 2010, cheltuielile mondiale legate de Apărare au început să crească în 2014, atingând 1.597 miliarde de dolari. Această creştere poate fi atribuită creşterii puternice a cheltuielilor în Rusia, cu 17,8%, la 2.500 miliarde de ruble, şi în regiunea MENA. Îngrijorate de acţiunile ruseşti în Europa de Est, multe ţări din regiune au început să anuleze reducerile decise în urma crizei mondiale, în timp ce operaţiunile contra organizaţiei Statul Islamic au permis stoparea scăderii cheltuielilor de exploatare, una dintre principalele cauze ale declinului bugetului american în ultimii trei ani. Vrând, nevrând, se va pune capăt cursei înarmării, iar NATO va înceta din 2019 să însumeze peste jumătate din cheltuielile mondiale în domeniul Apărării.

Sancțiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeei conduc economia mondială către o stare de versatilitate nemaiîntâlnită. Pe de o parte, tranzacțiile bursiere de săptămâna trecută au crescut la un nivel-record pentru 2014, iar pe de altă parte, influența giganților din lumea petrolului scade cu fiecare zi. O afacere considerată profitabilă la începutul anului s-a anulat vineri. Pe fondul tensiunilor politice dintre Rusia şi Vest, Gazprom şi compania germană BASF au renunţat la schimbul de active ce trebuia să aibă loc până la finalul acestui an, prin care gigantul rusesc ar fi preluat de la nemți operaţiunile de vânzare şi stocare a gazelor naturale. Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

CRIZĂ DE... CAPITAL Sancțiunile ar putea fi imediat anulate, doar, doar Kremlinul se va răzgândi și situația va reveni la normal în estul Ucrainei. Președintele Obama a promulgat legea adoptată de Congres ce autorizează noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar nu se va folosi de aceasta, încă. Legea autorizează și sporirea ajutorului militar acordat Ucrainei, opțiune care până în prezent nu a fost agreată de Obama. De la Moscova nu există semne de conciliere, iar noile sancțiuni, odată impuse, vor submina pe termen lung relațiile dintre cele două puteri, după cum i-a transmis ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, omologului său american, John Kerry. La rândul lor, șefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi la Bruxelles, au decis să nu impună Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care rubla s-a prăbușit și țara este amenințată de o criză dură. În ceea ce priveşte Ucraina, s-a decis că UE are nevoie de o strategie pe termen lung. Noul preşedinte al Consiliului European, fostul premier polonez Donald Tusk, a apreciat că Ucraina este ”victima unei invazii”, iar abordarea UE trebuie să fie conformă ambiţiilor şi potenţialului său.

UN NOU ÎNCEPUT Statele UE au aprobat lansarea planului de investiţii propus de Comisia Europeană (CE). Însă statele membre nu şi-au asumat angajamente în acest stadiu, dincolo de banii europeni, fondul ce urmează să mobilizeze 315 miliarde de euro. Cei 28 au confirmat că sunt pregătiţi să ajute financiar Ucraina, subliniind asupra necesităţii reformelor. ”Este necesar să vedem ce sumă mai poate să fie mobilizată, dar UE şi-a atins limitele în ceea ce priveşte bugetul”, a nuanţat preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Reprezentanții celor 28 de state UE şi-au încheiat lucrările joi seară și nu s-au mai întâlnit și vineri, o premieră prin care Donald Tusk a vrut să marcheze o ruptură de stil de lucru. ”Un nou mod de a face summituri: trei pagini de concluzii, lucrările încheiate într-o zi în loc de două. Eficienţă”, a anunţat o purtătoare de cuvânt a CE într-un mesaj pe Twitter.

UE încă se ambiționează să semneze parteneriatul transatlantic cu SUA până la sfârșitul lui 2015, potrivit concluziilor summitului care s-a ținut joi la Bruxelles. ”UE și SUA ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia, până la sfârșitul anului 2015, negocierile asupra unui parteneriat transatlantic de comerț și investiții (PTCI), care să fie ambițios, global și reciproc avantajos”, se arată în comunicatul final. În ceea ce privește acest parteneriat, cunoscut sub acronimul TTIP, Europa abandonează un număr de principii, cum ar fi menținerea serviciilor publice. Negocierile privind TTIP inițiate în iulie 2013 vizează eliminarea barierelor vamale, deja foarte slabe, între cele două blocuri și mai ales atingerea unei coerențe de reglementare pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru a facilita schimburile comerciale. Dar acest acord cristalizează temerile opiniei publice europene față de mondializare. Una dintre dezbaterile majore se referă la posibilele ingerințe ale firmelor străine în politicile publice, printr-o procedură de arbitraj. Preocupările, pe ambele maluri ale Atlanticului, se referă și la teama de o eroziune a normelor sociale, de mediu și de sănătate. ”Apa nu va fi privatizată”, a dat asigurări Jean-Claude Juncker, joi seară.

Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström, a declarat că vrea un nou început pentru aceste negocieri, încetinite de multe dezacorduri. Aceasta s-a dus la începutul lunii decembrie la Washington, pentru o întâlnire cu reprezentantul american pentru Comerț, Michael Froman, și pentru a pregăti al optulea ciclu de negocieri ce vor avea loc la începutul lunii februarie, la Bruxelles.