Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri, pentru a treia ședință de politică monetară la rând, să mențină dobânda-cheie la 1,75% pe an și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru bănci la 8% pentru lei și 14% pentru valută. Decizia băncii centrale era așteptată de analiști, în contextul deflației interne și turbulențelor din plan extern. Și guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, spunea, la jumătatea lui iunie, că dobânda-cheie va stagna, în condițiile unei rate negative a inflației și unei creșteri economice de circa 4% în 2015. De asemenea, cu câteva luni în urmă, Banca Națională a României (BNR) a ieșit public și a avertizat că relaxarea fiscală ar provoca o supraîncălzire a economiei. Pentru a-și susține opinia, BNR a prezentat estimările proprii pentru evoluția inflației în următorii doi ani - „După doi ani de deflație (2015 - 2016), inflația va crește brusc până aproape de 2,9%, în 2017. Un șoc fiscal pozitiv ar împinge economia peste potențial, ceea ce ar duce la repetarea istoriei din intervalul 2006 - 2009“. Nu toată lumea este însă de acord cu BNR. În opinia analistului Florin Cîțu, spre exemplu, este timpul ca BNR să se uite la alte cauze ale estimărilor ratate de inflație - „O cauză pentru deflația curentă este politica monetară prea restrictivă din anii precedenți. Dar BNR strânge și acum cureaua“.

Citește și:

Oracolul stricat al BNR ne bagă la apă

Preţuri de consum scăzute nu înseamnă deflaţie

Dobânda-cheie „îngheață“ în plină vară